Alaskan Malamute

L'Alaskan Malamute hè un cane grande è putente chì pò alcuni un pesu di 50 chilò. L'altura à l'vaghjula hè di 76 cm, ma quandu l'altitudina mediu righjuneghja più di 60 cm. Un cane grandi majesticu chì pare com'è un lupu hè bella è ùn dettu nimu indiferente.

Storia

U cane di razza Malamute d'Alasca, per u so nomu, hè obligatu à a tribù esquimica chjamata Malmute. A tribù abbitava u fiumu Anvik in l'statu di Alaska. In quelli ghjorni, sti cane-cabs sò stati uttene per u trasportu di cundiera in cundizi artici grecu. Hannu sughjetti di resistenza, malamute cope with long haulage per longu distanzi. In u 1896, a dumanda di sta razza hè stupente per u "Rush Gold"

Oghje, malamute d'Alaska sò spartuti in dui tipi diffirenti. U primu tipu, chjamatu mè, u sicondu - kotsebu.

U veru malamute hè necessariu u culore di u lupu, in a mezza linea, ci sò altri culori: lupu, sable-biancu, blu, biancu è biancu è biancu. Kotzebue hè un tipu di ghjocu più aggressivu, più mobile in compazione cù lu m'lute. Arturo Walden è a coppia Milton è Ewa Seely fôru impegnati in a linea kotzebu. Hè Eva è Milton chì anu registrau a linea kotzebue in l'ACS in u 1935. L'addevu di a maestra di linea hè stata fatta da Paul Volcker. Paulu ùn hà micca registratu i so ghjacari, solu vende. A registrazioni era guidata da e persone chì compranu malamuti di ellu. I crescenti sò discendu nantu à quale linia di malamute per cunzidira i più boni, più "curretta", ma mai hà righjuntu una certa conclusione. A ora, i rapprisintanti di tutti lu m'lut è u kotzebue ùn anu micca persu i so proprietà di travagliu.

Carattere

Malamutes d'Alasca per a dispusizione assai amica è l'apparenza di un ghjocu di felce anu vistu alcuni "cuccioli maiori". Questi "oghji" sò sempre listessi per esse ghjucate, micca contru l'iniziativa per amuse l'anzientu cù antichi gay. Malamutes hà micca bisognu più in un locu in u patiu solu, ma in u cerculu famigliali, hè vicinu à u pruprietariu è a so famiglia. Malamute pò esse cunsideratu un cane per un maestru. I cani sò assai listessi, ma sò assai stubbati. Se u malamute si stanca di l'occupazione o l'anzianu ripetuta diversi volte in u stessu squadra, ellu vi schjattisce u rusticu. Malamutes sò faciuli d'aprendu, è sò felici d'eseguisce u cumandimu di u maestru o una volta o duie volte, ma prestu u prucessu d'assimilazzioni li ponnu purtari (questa propiu di caratteru hè in inherente in assai razzi sittintriunali). Malamutes d'Alasca ùn sò micca adattati per i principianti, pussibuli só pussibuli. I difetti fistati di a criazione di cuccioli saranu difficili di corriggiri dopu. Alas, di malamuti spessu refusenu per questa raghjilla: fallu in amore cù un cucciolo bello, u pruprietariu ùn pò micca currisponde à un cane stubborn è grandi pocu dopu.

Perchè u persunale forte forte, malamatti sò creati per dominari altre cani, per a stessa raggiuni perchè pò manifestà agressione versu i so parenti. U pruprietariu bisognu di presentà u cucciulu prima quantunque possibili in a società di altri cani, stopping the attempi di a petite per fordà.

Malamutes ùn anu micca esse aggressioni versu e persone, perchè ùn sò micca usati in servizi di difesa. Rompi la natura di i cani boni cun natura hè inutile. Malamutes sò badge di guardia - elle juru amici à quasi tutti. Ancu s'è parechji a formosa formosa pò ancu scantu. Ma ùn scrive micca a pussibilità chì u ladru chì hà sceltu in a vostra casa, malamute lame, cum'è u megliu amicu di a famiglia - ellu è malamute ...

Lana è cura per questu

Malamutes sò un scumpa pocu prufeta. Règule frequent combing during muching, chì duvi duie volte à l'annu. In un clima cálido, malamute perde una lana pocca in tuttu l'annu. Mìrtazzu, cum'è i misgi. Quasi ùn anu micca bisognu, per ùn avè micca esse lavatu spessu, hè abbastanza per lavà una o duie volte annu. A trimmà di malamuti ùn hè micca necessariu. L'sola cura necessaria - clipping and regular combing.

Salute

Sta razza di i cani sò e malatie cumuni cum'è eczema, stomacu di volta, pigmentazione di u nasu minacciatu - u nasu hè diventatu grisgiu chjaru o rosa (altri chì a malatia hè chjamata "neve"). Malamutes sò genetically predisposed to eye diseases (atrofia di a retina, hemeralopia, altrimente chjamata "cecità di u ghjornu"). Intra i ghjacari di l'usu di l'usu, l'inanfismu hè scontru, chì pò esse detecatu in una manera puntuale in secca à u sistema di pruduzione realizatu. Ci hè ancu displasia di l'articulazione di u malu.

Alimentazione

In vista di a grandezza di u malamute, pare chì hè assai difficiule di alimentà, ma questu hè falsificatu. Malamutes manghja assai menu di quelli chì i più rapprisintanti di rocci cù u stessu pezzu è grandore. Malamutes sò un forte appetite, è ponu manghjà tutte l'alimentazione chì si mette, ancu s'ellu hè troppu grande per ellu, chì ghjè incarceratu cù l'apparenza di un tastu. A bona nutizzioni di i prudutti pò esse usata in furmazione, senza manghjatu, di sicuru. U cravate di manghjà in malamute hè cusì grande ch'elli ponu ste steal l'alimentu da u to table. Ùn lasciate micca in un locu accessibule à u ghjacaru.

Cuntenuti

Fate un cane un cuntenutu veramente cuntentu in tutti l'affari di a famiglia induve hè cuntene. Salmu Malamute ti piace à avè a so propria porta di "cane" per l'accessu indipindenti à a strada di casa. Excellent, se ci hè un situ induve u ghjinuu duverà calori, ma una cinta hè necessaria, abbastanza grande chì u cane ùn esce micca. Malamutes sò stanu in caminari sulu, chì hè tipicu di tutti i razzi sittintriunali. Ùn lasciate u ghjallu cammellu. Malamutes sò una funzione più chjuca: ti piace à cuddà a terra. Da una primicida età, malamute deve esse studiatu à scavà in u stessu locu. Hè desirabile chì stu locu era apposta per ellu una casella di sabbia. Un cane di malamute ùn pò esse micca disprezzatu à ùn cavalli micca. A bisognu di cavallu hè u instincu più anticu di i cani di sta razza. In u passatu, si truvaru cusì vivi, alluntanendu u paese à permafrost è catturanti roanzieri. Malamutes amatica u prucessu, da elli ricevenu veru piacè. In un locu pittorescenu, ubbiquitously décoré avec ruts, pudete subite immediatamente chì stu patiu hè abitata da malamute.

I malamuti anu un'instinti forti di caccia. U cane malamute persequitarà abituatu tuttu ciò chì si move, squeaks o chjovimi. Mantene chì u ghjocu di perseguite un ghjornu, u ovu o u ghjattu hè assai difficiuli, dunque ùn sianu più d'ùn abbandunà u cane solu cù animali petits.

Malamutes sò bè, perchè intolleranu perfetta à u clima fretu. Ancu li cundizioni di u nord ùn aintru micca. Malamutes prefessu di mantene in un casottu calatu in a strada, in quantu in un in un appartamentu. I cani sò assai piace à scopre à u tettu di u casottu è insettenu majestu da l'altura di i so pussedi.