Pepiniere: aguacate

Avocado, arburi, crescente in a natura, righjunghjendu una altura di vinti metri. Sò longu, ovale, elliptique-lanceolate, entierru, satinettu nantu à i fonti bluidi di un culore verde scuro da quì sottu. Hè situatu nantu à i peculiole, à 10 cm in lonxitude. I fiori di l'avocatu sò colapi in inflorescenu, ricorda di i paniculate. I frutti di avocados sò più grandi, circa 20 cm longu. A carne di i frutti hè oliosa, succosa, carnuda, aromatica, è nantu à a tela di u fruttu hè verde, marrone è russu. A veces avocados ponu vistu in casa cum'è una cultura decorativa. In quessi cunnizzioni, e pianta avocate attraversu solu un metru in altizza.

Avocatu: spezie.

Avocado "Perseus americanu". In Latinu, u nome hè: Pesea gratissima Gaertn o Pesea americana Miil. I pianti di sta spezia scopre una altura di 20 metri. E l'ovali sò ovali, tutte edità, da a cima sò sfumatura sbucciata verde-verde, è da sottu un pochulu blu. Fulje di foglie 10 cm longu. I fiori di l'avocatu sò colapi in a panure di inflorescenza, appartenenu à i bisexuale: l'estigma è l'antra ùn sò micca urzzini à u stessu tempu. I frutti di questu tipu di avucatu sò rirelati à i drupes. Hè maiò, a so larga hè di circa 20 cm. U so culore hè marrone, verde scuru o rossu. U peduncle di avocatu à i 35 centimetri. A carne di u fruttu hè assai carpusculenta, fragranza, oliosa, crescente di u culore giallu.

Stu tipu di avucatu cresce in i spazii cù u clima spiritu, a pianta si pò esse truvata nantu à i piani di muntagna ancu à una altitudine di 2400 m di livellu di u mari in u centru di l'America è in u Messicu.

L'Avocatu hè un fruttu assai fruttu. A pulpa ternera di avucatu conteni un 30% di mantra, assai vitamini, prutini, zucaroli. A cultura pò esse truvata in paesi cù climas subtropicales e tropiche. Varieghji di avocados sò assai, assai.

Geographically, l'Antille, u guvernu guvernu è a varietà mexicana o razziali sò distinti.

A razza hè antiglia. I fiori anu pussibule i pruprietà per foglie da maghju à ghjugnu, è in uttrovi è nuvembre. Ùn avianu micca oliu d'anisi. U fruttu hè grande, alcune 600 grammi, a forma di quelli s'assumiglia una pera, a pelle di u fruttu hè prima. I frutti si sò in modu di scantu duranti 8 mesi. Anu un capu chjucu. Queste i pianti pò esse truvatu in l'area tropiche in l'America Centrale.

Corsa di Guatemalianu. I pianti ùn anu micca smellu di anisimu. A pianta fala in a fini di maghju à a mità di ghjugnu. In l'aguacate di sta varietà, i frutti sò ancu grande, a so massa alcuni 600 grammi. A so superficia hè aspetta grossa. L'Avucatu Guatemalianu crisci in u Mèssicu Sud è in Guatemala. In i so proprietà di resistenza à fretu, a pianta hè solu à l'avocado di a razza mexicana.

A razza hè messicana. Sta razza hè carattarizatu da arburi abbastanza bassa, a so altezza hè solu 12 metri, raramente 18. L'alivi, si cun forza, anu un sapori d'ani forti. A pianta fala da l'ultimi ghjorni di marzu à u primu ghjornu di ghjugnu. U fruttu hè una mugla offerta, sò 12 cm d'altitudine è 7 cm di diàmitru. U so pesu hè circa 300 g. U pedunculamentu hè chjaru curtu - da 3 cm. I frutti riunate in i primi dui mesi di u vaghjimu. Avocatu francese hè chjamatu pianu subtropicu. Pò esse truvati in l'alti di u centru di l'America è in u Messicu.

Avocado: partendu.

L'Avocatu (a pianta) hè abbastanza difficili per cumprà in magazzini specializati, ma pò esse cultivatu indipindente da un ossu simplice.

A pianta averebbe bisognu à u focu sanu à u so crescente sanu, ma ùn deve esse direttamente micca espunutu à i raghji di u sole, perchè deve esse ligatu in spedizione.

Se ci hè moltu spaziu liberu è lumera, a pianta aghjunghjia a dicapitulazione, ma apenas pruteghja. Ùn in natura avucatu ùn guasi micca fiuritu.

In l'avucatu di primavera è veranu anu bisognu di una temperatura alta, hè ancu quì sopra à l'ambient temperature. In u vaghjimu è l'invernu, a temperatura più favorevuli seranu 20 gradi. Sì a temperatura ca manca à 12 gradi, l'avucatu pò spuntà i foglie.

In a primavera è l'estiu, quandu a pianta avocate principia u veiu vegetativu, deve esse cunsideratu bè. In l'inverno è u vaghjimu, l'acqua una pocu dopu à e strade capas di a terra in u pezzu un pocu secu.

L'Avocatu hè una pianta chì necessita alta humidità. Hè da esse spuljati frecuentemente, particularmente durante a staghjone di qualità. L'acqua ùn deve esse friddu. Per aghjustà l'umidità, pudete metà una pignatta d'avucatu nantu à una palletta cù pebbles, argilla ampliata è muschio mozzu. Ma u fondu ùn deve micca ghjunghje à l'acqua.

In a primavera è l'estiu, duverà esse nutrittu una volta di settimane cù l'abbitanti orgànni è minerali. In l'invernu è u vaghjimu, quandu ci hè un tempu di reste, ùn hè micca necessariu di nutriscenu.

Mentri a pianta hè ghjovana, avocados devenu esse trasplantati ogni annu. I pianti d'adulte sò trasplantati, sicuru, menu spessu. A terra hè fatta da una mistura di humus, turf e sand. A terra suttastanti deve esse dui volti ca l'altri cumpunenti.

E sti paisaghji crescenu assai fast. Ci hè bisognu di e valdi maiò.

L'Avocatu per a mantenimentu internu pò essa cultivatu da l'ossu, è ancu da u paese vegetativu.

Avocatu: ripruduzzione per via di semen.

Scegliri sulu semen freschi. Omegemu u pote cun un sustrato di a terra, facemu un'apponda, ponemu una simpliczia, ma a so cima ùn deve esse micca più bassa ch'è u nivellu di u livellu. Cubra a cima cun un capru di vetru o un saccu di plastica, mette in a luce, ma di manera chì ùn hè micca esse diretta da u sole. Mantene una tempurita di circa 21 gradi, foglie u sustratu è aria a stanza.

Quandu i fileri fighjerà, aghjustemu u capu, quandu i rimuli si ponu più forte, anu da esse dived.

Avocatu: ripruduzzione per u metudu di groller.

Stu metudu hè adupratu in a primavera (in piantini di 2 anni cù un ovu ginirali) o in l'estiu (un ochji spentu). I pianti ùn sò micca sprezzati da e tinghje, perchè ùn cose micca radicali.

Quelli chì sò stati prupandati da e crescenu principesanu a fiuristicu di 8 anni, è raccoli - per 4.

Dificulta chì pò arrizzà.

Spessu i cunsiglii di e foglie poverenu i marroni, è si marrone allu u vulete. Questu hè per via di l'aire asciuttu, perchè avè bisognu à esse spulatu, in particulare durante a stagione di qualità. A pianta ùn hè micca suffraria d'umidità, perchè deve esse spulatu più freti è più abbundante.

I foglie pò volte u giallu è fate cascà da una spider mites injury.

Fulfi biancu, pèrdite u colore. E forsi perchè mancanza di luci. Hè necessariu aghjurnà u livellu di l'illuminazione. In l 'invernu, a pianta averà necessariu di retrofightura.