Biografia di Marlene Dietrich

Marlene Dietrich hè un cantatore famoso è l'attrice. A so piccula patria hè u distrittu di Berlinu di Schöneberg, unni u 27 dicembre di u 1901 nascita in a famiglia di Louis Erich Otto Dietrich, un capu di pulizie è Johanna Felsing.

In Berlinu, Marlene hà assistitu à u scola secundaria finu à u 1918. In u stessu tempu hà studiatu u violino à u prufissori di Dessau. Da u 1919 à u 1921 accede à i musicali, hà studiatu cù u prufissori Robert Raitz in a cità di Weimar. Allora accede in l'scuola di attori, organizzata da Max Reinhardt in Berlinu. Dopu u 1922, hà ghjucatu petitsi rolli in parechje teatrini di Berlinu. U stessu annu era ancu marcatu da l'apparenza di a so nantu à a pantalla in a pellegra titulata "Fratellu più giovanu di Napoleon".

1924 - u matrimoniu di Marlene Dietrich. Cù u so primu maritu, Rudolph Zieber, hà campatu per 5 anni, anche in un alloghju ufficiale si sò persistendu finu à a morte di Rudolph in u 1976.

Dicembre 1924 era marcatu da u nascita di a figliola di Maria.

I travagliu in u cinema è u teatru Marlen resumite da u 1925, è in u 1928 u so primu attraversu i canzone nantu à una platina cù un cunghjettu di ricerca chjamatu "Hè risparmiatu in l'aria". Un annu dopu, Marlene hè vistutu da Joseph von Sternberg in a rivista "Duie ligami" è invitatu à star in a film "Blue Angel" in u rolu di Lola Lola. Dighjà in u 1930 Dietrich hà firmatu un cuntrattu di travagliu cù l'affari Paramount è in u ghjornu di l'estremu di l'Angelu Blu, l'1 d'aprile di u 1930, partiu d'Alemanha.

Marlene Dietrich hà acquistatu fama in u mondu sanu per sei film sparati in Hollywood. In u 1939 diventa un citatinu americanu.

Dopu à a biografia di Dietrich, ùn hè solu successu. Era praticamenti l'attrice più alta pagata di quellu tempu. A so popularità ùn hà micca sfruttatu. Ella attraversò a famosa stampa "Shanghai Express" è in a famosa pelicula "Venus Blonde", induve unu di i rolli di Cary Grant. Marlene Dietrich hà criatu nantu à u screnu una stampa assai profonda è precisu d'una donna senza alcuni principii murali, ma ella sempre hà vulutu pruvà altre rollu.

Dû marzu di 1943, durante 3 anni, hà datu concerti in e truppe. È à a fine di a guerra, a so carriera hà avutu una seconda risposta. Marlene hà ghjucatu in parechji pruduzzioni in teatri famosi, cumpresa Broadway.

Dietrich hà parechje in 1-2 filmati annu.

1947 - u ritornu di Marlene Dietrich in Amèrica. Filmatu in u cinema sò diventati menu è menu, tocca à roghjunamentu episodicu. In ogni modu, era duranti stu piriudu di u so travagliu ch'ella scopri u dramma talentu. Allora in u filmu di u 1957 "Prucessu di Prosecuzione" Marlene brillamenti hà successatu u rolu di una donna chì salvava u so maritu da a prisión. U dramma era ancu in u fattu chì l'heroina hè stata fatta ingannata da u so maritu.

In altru cinematograficu, i Testèglie di Nuremberg (1961), hà ghjucatu in giovedì di a vedova di un certu general fascista chì ùn pudia micca cunghjuntà à a scunfitta di u Reichstag. Dietrich trasmessa brillantamenti u fanaticismu fanàticu di l'ideulugia di i Nazis per l'imaghjini di a so heroina. U so rolu era complicatu da u caratteristicu cumpletu u cattivu oculatu è i modi raffinati di l'heroina.

In seguitu, Marlene Dietrich hà diventatu menu in u filmu, ma ferme nantu à u palcuscenicu. Duranti stu pirìudu, hà cuminciatu à attivà à cumpuntamentu programmi di radiu è e rumpulu in magazini glamorous.

1953 - hè cunsideratu cum'è iniziu di a so ricercata successione com'è unu entertainer è cantanti chì in a Las Vegas. In u screnu, Marlene si pareva raramenti.

In 1960, Dietrich visitava a Germania cun viaghji. In u 1963 i so cuncerti sò stati rializati in Leningrad è Mosca.

1979 - un puntu viulente per Marlene, quandu a carriera hè stata minacciata per un accident. L'attrìzia hà pigliatu una fractura di u maltu à u mumentu di u performance nantu à u palcuscenicu.

Allora seguitò 12 anni di vita, chjappu. Dietrich ùn pudia camminà, è hà mantenuta a cumunicazione cù u mondu esternu solu cù l'aiutu di un telefone. Tutti questi anni Marlene hà passatu in Parighja, in a so palazzu.

6 di maghju 1992, Marlene Dietrich muriu in u so appartamentu in Parighji. A versione ufficiale di a so morte hè una violazione di u mari e di u cori. In ogni modu, sicondu l'infurmazione micca ufficiale, Dietrich hà pigliatu una grande dosi di pastigli di dorme per evità a eterna cunsulenza di l'hemorrhage cerebrale - a versione chì succidia a vigilia, u 4 di maghju.

U 24 di lugliu di u 2008, in u distrittu Schöneberg, nantu à a casa induve Marlene Dietrich nascìu, una statua commemorativa hè stallata in u so onore.