I direttori più famosu di u mondu

Tutti i generazioni sò i so idoli in tutti l'esferi, da a pulitica in l'arti. E sti pirsuni anu fattu u più famusu in u mondu sanu. Guidata da questa famigghia è a famiglia di u mondu, hà dicisu di dì riguardu à i figuri più populari in u mondu di a industria cinematografica, chì hà fattu una enormi contribuzione à a storia di u cinema mundiale. Eccu sò i direttori cè fami di u mondu, chì i nomi sò inscrits in a storia di u cinema mundiale per una settanta decada.

I film maestrati di questi direttori più famosu di u mondu sò canusciuti è amati per ogni unu di noi. À quell'èpuca, i so pitture spallevanu tutti i principiu è l'estereotipii, cambiant l'intemperu di u mondu in quantu molti persone. I so famosi pruduttori pruduciunu una sensazione enormosa, affirmannu tutti i facettes è e posibilitate di l'arti cum'è u cinema. Allora, quale si sò, i ghjurnali midgetari di u core di u cinema?

Alfred Hitchcock (1899-1989).

Hirschcoghju i più famusi, cù i quali u mondu sanu hà parlatu d'ellu, hè Rebecca, a finestra à u Patio, u Man Who Knew Too Much, a Maria, l'Habitant è assai altri. Gratu à sti film Hitchcock hà ricivutu u so alcuni "Re di Terrariu". Prima di tuttu, questu hè duvuta à u fattu chì una parte significativa di i filmi sparati da u dirittore sò thrillers. U principale "hobby" di Hitchcock hè chì in ogni di i so film, tuttu ciò chì succidevi in ​​a trama passe à traversu u caratteru principale. Grazie à questu, u viscuvaru pò vede a panorama di tuttu ciò chì passa cù l'ochji di u caratteru principale. Un grandu locu in a film, u dirittore hà cunsideratu effetti di sonu, chì duppià l'imprevisione inolvidable da a film propriu. In u cuntattu di u dirittore più di 60 pittura, è i so filmi chjamati "Psycho" è "Birds" sò ricunnisciuti com'è mudellu di idee idee. Aiutra accolta di u direttore era un cameo - a so apparizione episodicu in u so propiu film. In u 1967, Hitchcock hà ricivutu l'Oscar è u Premiu Memorialu named after Irwin Thalberg. Per via di a so ingaghja enorme à a industria cinematografica, u direttore hè stata ricanusita cum'è una legenda vivente di u cinema mundiale.

Federico Fellini (1920-1993).

Fellini hè unu di i più famusi rializatori italiani in u mondu. U genre principale in u quale hà fattu pezzi, i critichi chjamati u realismu neu. Accuminzau a so risurrezzione à l'altura di a famiglia di u mondu cun un scrittore simplici, travagliu cù un altru leghju di l'industria cinematogràfica Roberto Rossellini. I so film cunghjunzione sò stati filmu cum'è "Roma - una cità aperta" è "Paese". I film fattu da Fellini stessu si esprimianu e so sperienze indipendente è i so desiderate, passendu a realità brutali di l'essence. Ma, anche tutti questi, i so film sò simuli è cumprèvule per tutti. A muturina di capimachja di Federico Fellini, intitulata "Vita dolce" hè stata datu l'statu di una mostra simbolica di l'era sana.

Steven Spielberg (1946).

Spielberg era unu di i primi filmi chì rivelàvanu un cuncettu in u cinema di u mondu cum'è blockbuster è mostranu a so significazione in a film "Jaws". A data, Spielberg hè ricunnisciutu cum'è unu di i riversarii più successi è i so reachi di u filmu sò a più in u boxe in u mondu. I so filmi "Schindler's List", "Indiana Jones" è "Jurassic Park" anu glurificatu più di una volta, cum'è i pittura più apprezzata. A strada, in u Spielberg hè stata premiata u titulu di "Best Director of the 20th Century". Allora, per una maiò cunta in u sviluppu di u cinema britannicu in u 2001, a Regina di a Gran Bretaña, Elisabetta, hà dedicatu u direttore à i circles d'honori di i cavaleri.

Martin Scorsese (1942).

Unu di i rapprisintanti, l'impresa Hollywood di una nova generazione, chì si prisintò in i 70 anni. Scorsese appartene à quelli diretturi chì creanu cinematograficu modernu a manera chì avemu usatu per vede issa. In i so film, cuncetti cum'è u sessu è l'aggressione anu acquistatu una nova forma d'espressioni in a pantalla. Scorsese, cum'è a regula, spressa u dramma è a durità di esse u caratteru principale. È per un effettu maiò, a basa di tutti i filmi di Martin estenu realità è fatti di a vita.

John Ford (1884-1973).

John Ford hè unu di i pochi cinissimi chì anu quattru premii Oscar. U direttore filmò i filmi di silenziu è di sonu. In più di direttamente travaglii, Ford era un scrittore risultatu. L'opera di cinematograficu più famosa di u direttore sò film "Stagecoach", "Searchers" è "Westerns". In più, Ford hà piace à fà documentarii è filmghjule e robe di scrittori famosi di questa era. In tuttu a so vita, John Ford hà scaricatu 130 filmi chì avarani à rimbursà u cinema mundiale.

Stanley Kubrick (1928-1999).

L'opiri di Kubrick eranu duminati da versioni in scrittura. Tutti i filmi di u dirittore anu un scopu sottiliatu, emutivu è witty, grazzi à quali si pò fà percepà per u visor. U principal «skate» di u dirittore hè stata l'usu di metàfori. Films Kubrick hà filmatu in una varietà di genre di u cinema.

John Cassavetes (1929-1989).

Chì sò i famosi rializzaturi di u mondu senza u fundatori di u cinema indipendenti di l'America di John Cassavetes. Prima di diventà direttore, Cassavetes era un attore. Tutte e so misurità di l'interventu John hà rifiutu annantu à a so prima film self-shot, chjamata "Ombra". U principale principale di i film di Cassavetes ùn hè micca dà intruduce in u travagliu di u cast, è ùn l'insignà micca.

Ingmar Bergman (1918-2007).

Bergman era ricurdatu da l'especettante cum'è l'autore di una quantità numerosa di ritmi autobiografichi. In u so film, u prughjettu era una persona ordinaria cun u distinu difficiulu, chì passava per un gran numaru di situazioni vita. A strada, u dirittore ùn hà micca piace aduprate effetti naturali, inveci di elli preferite u ghjocu di a luce à u settore, chì pareva assai impressiunanti in u filmu stessu.

Francis Ford Coppola (1939).

U primu travagliu di Coppola hè a film "Madness 13", chì hè stata filmata in u 1963. Ma u direttore hà sappiutu ottenevule à a lista stella "Famous di stu mondu" dopu l'adaptació di film di a novela di Mario Puzo The Godfather (1972). Questa film hà ripresu stu stiddi di u cinema dinò, cum'è Al Pacino è Marlon Brando.

Cameron James (1954).

E cuncludi a nostra lista di "Famous filmmakers of the world", sicuru, James Camiron, di quale noi tutti si ricorda da u so oskoronosnomu "Titanic" è micca menu "Terminator". Tuttu u travagliu diretta di Cameron hè di tremendu successu. Sicondu u dirittore stessu, i so film anu un formatu novu è mudernu, à quale anu da esse dui diretturi.