Munnu fragranti: vini francesi

Cù certidenza, pò esse dichjaratu chì a storia di l'enoteche hè casi quattru millenarii chì a storia di a civilizazione terrenu. Ddu vino, chì avemu vivutu today, hè natu ancu prima di a nostra era. Appressu quasi secondu cù u nàscita di a culunia greca. Dopu stu bèie hè statu ricunnisciutu com'è una edita di i dii, era cunzidiratu simbulu di forza vitturiana è hà avutu immensità pupulazione cum'è nobili nobili è cumunisti. Dopu chì i cunquistatura rumani cunghjittenu i terri grechi, l'arti di l'enoteche passa à i Rumani. Quandu a cascata di l'imperiu Rumanu accadò, u vinu cessatu di ghjucà u so rolu impurtante è i sicreti di a so fabricazione passonu à l'oblit.

U secondu nascita, o più bien, a risurrezzione di i vini, si svilò cumu cù a nascita di u Cristianu. Dunque, u cultivo di uva è a pruduzzione di sta zucca in tuttu u mondu hè stata trasferita in manu di i servitori di Diu - i monaciani. Inoltre, u vinu hà ricivutu u statu di un beatu liturgicu. U piccu di a gloria di tutti i vini di vini in Auropa vinaru in i seculi XV-XII, quandu u vinu era cunzidiratu chjaru praticamenti l'unica vivace chì puderia scherzi u vostru sete.

U diclinu in a pupulazione di u "bevande di i dii" hè duvuta à l'apparenza di such beverages com: cafè, tè, cacao. Prussicienti à u stessu tempu, a biera bianca appieghjanu, significativamente spinghjendu u vinu trà e bevande alcoolichi. Questu pezzu ghjuntu à a fine di u XII seculu, a tradizione di vignaghjolu hè vicinu à a destruzzione cumpleta. À u listessu tempu, i battelli per u vinu di u storicu hè stata cambiata: e ghjuveddu di terre è i barili di lignu eranu rimpiazzati cù fiaschi di vetru cù tappeti di lignu. Questu hè stata novata, sta innovazione era micca solu più forte è più forte, ma ancu hà cunservatu u gustu è u ramu di vini varietà.

Oghje, u vinu ùn pò piglià una postu di pusessu in mezu di e vini alcoolichi è hè cunsideratu più di una "dile". Eppuru chì parechji rappresentanti di u sessu più forti ùn anu rifiutu di trattà cù un vintu di vintu fragrantu com'è apertu.

U vinu francese hà acquistatu popolarità in u mondu. Un mondu fragranti, i vini franceses ùn abbandunanu cunnoscioli di sta bivella indifferenti. U maestru di i vignaghjoli di stu paesi romantica hè passatu da generazioni à generazioni, è assai rezechi sò manteni in u sicretu più sicretu. A uvaghja cultivata in Francia hè cunsiderata a più qualita è gustosa. Tutti i vini francesi sò classificate secondu a so situ territoriali: Bordeaux, Borgogna, Alsazia, Loire, Beaujolais, Savoia, Provenza, Champagne, Rhone è altri pruvince - pruducite i so vini exclusivi.

U più populari, sicuru, hè u vinu di a pruvincia di Burdeos. Questu hè parchì perchè hè a più grande zona di cultivazioni di vigneti, è perchè hè quì chì i vini più prestigiosi è elli sò pruduciuti. Dui terri di tutti i vini di Bordeaux sò netti, è tutti sò fatti di varietà varietà: Merlot, Cabernet Sauvignon è Cabernet Fran, etc. I vini rosso di Bordeaux anu un gustu aromatizzu è un riccu bouquet fruttu chì lentamente se abre cun cada sip. Vini bianchi di Bordeaux, a maiò parte di quali sò assai prezzu, perfettamente refrescante è dà un sabore di basa à basa di varietà bianca.

In u sicondu postu dopu à Bordeaux, pudete mette u vinu di u Rhone Valley. I vini bianchi, produciutu quì da a variità di Syrah, anu un gustu in solitore assai è versatili, frà eddi ci sò assai varietà forti di vini. Ricerimenti, una di l'avutri mercatizazioni identificanu u vinu "Côte du Rhône", cum'è u vinu principalu di Francia. U vini bianchi sò ancu produciati in questu spaziu, ma in paragunazione cù u russu, a so parte hè insignificante.

Ma Burgundy hè stata igualment famosa per i vini bianchi rosati è bianchi. Pruttu tutti e variità di vini bianchi sò fermentati in botti è ani un sapori caracteristici di roghjunu è aroma. U varie di prezzu di sti vini hè assai grande, chì varieghja da 10 dolaru è alcune vaghjime parechji cìldi dùrica per l'embiu. I Vini di Borgogna Roja sò assai diversi, di elle pudete truvà è lume cù un arricatu di frutti delicatone è forte cù l'odore di u boscu.

Essa parte di a Burgundia, a pruvincia di Beaujolais pruduci vini di u raghjonu Gamé. I proprietà unichi di a varietà Gamma permettenu à sti vini sò semprici, lumini, è ancu anu un gustu profundo è sapori riccu. I Vini di Beaujolais sò pocu prezzu è appartenenu à a categurìa di vini mediani.

I vini cotti in Alsazia spessu sottu u stessu nomu cù u qualità di uva da quale sò fatte. Molti di sti vini sò fragrancesti, fatte da varietà rara di uva, è retenu un gustu favorezzione rico è un caratteru ghjucatu delicatu.

Quite famose sò i vini di u Valle della Loira, fatti di u noce moscata, trà elle: "Melone", "Muscadet", "Vouvray". Sti vini sò vindutu vicinu à un prezzu pocu pocu, perchè anu un gustu sedattivu è gustu è un aroma unicu.

U vignetu più anticu in Francia hè Pruvenza, hè famosa per i so vini rosati. Molti di sti vini sò lumi, tènnusi, ricordi di una ghjovana nova, bagnu still unveveled. U gustu dilicatu di sta zucca pò esse sentutu da vera sapienti. Inoltre cusì vinu biancu è biancu.

In u sudu di Francia hè lucalizzatu Languedoc-Roussillon, quì in grandi volumi sò pruduciutu i so vinni "rurali", distinti da u prezzu di prezzu. Ma, anche u prezzu, sti vini indendammu u spiritu è ​​e tradizione di Francia. A maiò parte di i vini pruduciuti sò sicondu.

A famosa Champagne hè famosa per i so vini spumanti. Sti vini sò multifasculati è infinitamenti belli, in elli cum'è se tutti i tonalità di colori è aromi sò riuniti. Un mondu fragranti, delicatu, gentle, ma à u listessu gustu persistenti - hè u gustu di una festa è di divertimentu.

Invece ancu chì i vini di ricenti in Francia anu contru à a crescita di a pruprietà di vini di Bulgaria, l'Australia è l'Italia, sti vini sò l'standard mundiale per a pruduzzioni di un bevande di i dii. Spumante, fragranza, brillanti cù tonalità strammi in veture è vetri di vinu, u vinu francese, un mondu di vinu di Francia, trà i sentimenti più secrei in parte di noi, hè improbabile d'esse esse scurdati.