Ci hè una tale teoria, chì hè sempri più ricunnisciuta da l'antropòloghi, hè a teoria di l'assemblea ottimali. U metudu à quale anu vultatu nostri ancestori, perchè i riunioni ùn hè micca una manera assai efficace. Ntantificatu a caccia quandu ci hè necessariu di qualcunu per esce u longu tempu.
A cumpagnia di i nostri antenati era semplice: per passà a quantità volte di energia è acquite a più caloria, a maiò quantità di alimentazione. Stu principiu ponu observà quasi tutti l'animali - fate l'energia tanticchia di u putere è poi caduta è rilassate. U nostru core è i nostri geni anu mantinutu i stessi impulsi, ma u nostru ambiente hà cambiatu assai nantu à l'ultimu parechji centu anni. Avemu bisognu à apre a frigoristica o per andà in a tenda per uttenimenti. Ùn avete micca travagliatu longu in u boscu o pruvate à scuntrà o caccia à quarcunu.Quandu i nostri geni ci anu da manghjà
A bisognu di una varietà di sapori
Chì hà cambiatu in l'ambientu da quandu?
Cuminciamu cu qual'è era bonu
- Prima, i nostri antenati manghjendu circa 20 grammi di zuccherinu annu. Avà manghjemu 53 ghjornu. 53 grammi ghjornu! Questu hè se cunzidirazzu zucchero fruttificà. Eccu, avemu avemu una norma occidentali oghjinna chì supera per 3 volte chì a persone cunsumava prima in l'annu. Hè per quessa chì a nostra risposta hormona à l'alimentariu ùn hè adattatu à u cunsumu, è aghjurnà rapidamente u pesu.
- Ci era una gran varietà di dieti. E persone manghjendu circa 200 pezzi differenti, in particulare piante un ghjornu. Avemu avemu 20-30 pizze in a nostra dieta: diversi tipi di col, patate, ma praticamenti micca i pianti salvatichi. Dunque, avemu nè mancatu i fonti di assai microelementi. Una di e razze per questu - agricultori è e piante hè simplicemente micca prufessiosa per cresce i chjucchi, hè avantaslevante per elli à cultivà un campu sanu di zappagine, è per via di questu l'scelta di e razzi hè assai limitata. In u Peruviu, per esempiu, ci sò dinù 2.500 varietà di patate. Ma in u Perú ùn hè micca un cultu agriculu glubale, ùn hè solu l'agricultura di famiglia. Questa hè per una parte un sbagliatu ecunomicu di u guvernu, in altra parte hà permessu di priservà una variità larga.
- A ghjente passate più tempu nantu à a strata, più ghjucate, l'ambientu era menu infuriatu, ci era più diretta in cumunità, più attività fisica, più ci era un ghjornu naturali è ciclichi stagichi. Se si abbandunate un pocu da a cità o in un paese duve quì à avà ùn spieghjanu spuntà u lume, vi senterà chì hè assai faciule d'esce à l'alba, perchè si sona allora u guvernu sùbitu, quand'ella si fa scuru.
- Ci era menu accessu à l'alimentariu, ma ci era più minerale, vitamine in l'alimentariu. Avà l'ucetu di trace elements in i prudutti hè diminuite assai, perchè u tarritoriu in a maiò parte di e regioni hè assai sfrattate.
- Ci era assai più di bacteria è di terra. Oghje u saneamentu hà influente in a nostra flora è a so piccata. Per una banda, avemu una medicina più forte, à l'altra immunità più putente. .
- In a dieta hè stata circa 100 grammi di fibra per ghjornu è assai omega-3 d'uruguaie salvatichi. Avà assai di u vaghjimu 6 è assai poveri anu più di 15 grammi di fibra per ghjornu.
Cumu si cambia tuttu?
U saneamentu, a pasteurizazione tumbà un grande quantità di bacteria, questu hè evidente da a diffarenza in u numiru di i battìri chì avemu i nostri babbi è a quantità ferma cun noi. I relazioni cambiammu è e cumunità (famiglia) sò diventate più chjucu. Ci era più di zuccaru, farina purificata, pezza traccia elementi in l'alimentazione, più accessu à l'alimentu vacanti è dispiacitavanu. I ciculi di u ghjornu è e stagioni sò assautate. Avemu cunsumate menu fibra, catastròficamente menu (da 100 grammi sò 15). Meno esercitu fisicu in l'aria, più omega-6, chì crea un ode più inflamatoriu cum'è antiinflamatori, chì crea omega-3. Pollution of the environment, stress, lack of play and information congestion. Tuttu chistu face a disbilde di quasi tutti i sistemi di corpu. Questu hè, anche mancu seconde u cumpurtamentu di ciò chì facenu, da fà in l'ambienti attuale hè assai più difficili. L'ambienti ùn ci hè soporta à l'usu chì hà avutu, perchè a prima scelta hè stata automaticamente automaticamente. Dopu à questu, e malatie cronica, diprissioni, sopra pisu, diabete, è cravate per i prudutti chì sò micca naturali da noi per noi. Nta l'ultimi anni, a densità di i microlitori hà cambiatu. Dopu à a Siconda Guerra Munniali in i Stati, quandu a cultivazioni massulistica accuminzavu a prisintari attivamente, quandu i grani si eranu enormi, più di l'agricultures familiari, di l'anni 1950 hè stata trottu chì a quantità d'elementi traccia hà cambiatu assai due a agraria di a terra, mentri u percentinu di u zuccara assai aumentatu (u zuccara in zuccaru solu in i frutti, ma ancu in i razziali). Sè avè amparatu à u calziu, u calcium diminuiteu u 27% trà l'anni 1950 è 1999, u ferru di 37%, a vitamina C à 30%, a vitamina A à u 20%, u potassiu in u 14%. Se ci vede à quellu 50 anni fà, ora, per avè l'elementu traccia chì i nostri albitori (solu duie ghjinirazioni fà) eranu da una ucca, ora una persona hà bisognu di manghjà ottu orvanu. Eccu, avemu un saccu di zuccaru è pocu trè elementi. E hè questu questu chì ferma nantu à a fami di u celu, in a fami chì hè respunsabule di saturazione, perchè ùn avemu micca micronutrienti. Se compara a produzzione industriale di frutti è ligumi cù frutti è vegetale salvatichi, a diffirenza di u cuntenutu di trace elementi trà u pumu u mazzu salvatichi, chì hè acquistatu in u supermecciu - 47000%. Questu hè duvuta à a diffarenzia di i microelementi è di i minerali in u locu. Ùn sò micca appuntu un sustegnu di superalimenta, ma quandu aghju vede à sti fatti, l'aghjustimu quantu impurtante hè chì l'alimentariu hè satuvutu cù i microliti, perchè a densità di elementi traccia si hè cacciatu dramaticamente annantu à l'ultime 50-100 anni. Hè per quessa, quandu avemu immisu nant'à l'indikatore generale, vera chì u 70% di a pupulazione ùn manca magnesiu. E questu, unsurprisingly. Perchè se ùn avemu micca scopu di pruvà sta deficit à l'alimentariu, ùn hè micca difficiu per fà apposta.Récordi:
- Sè pussibuli, truvate un agricultori, truvate alcuna chì fiducia, chì ùn hà micca una spluta industriale.
- Pudarà attenti à quantu agisce u pruduttu. Perchè per una settimana spinach, per esempiu, chì si trova in a fria, perdi una quantità enormosa di elementi traccia. Ci hè parechje specialità chì aiutanu à mantene a frescura.
- Pruvate cumprà frutti è ligumi di stagione è, preferibile, cultivate in a vostra zona.
- U metu in cucina hè impurtante. U metu di coccia hè un effettu assai forte nantu à a biodisponibilità di i microelementi. Sè pussibule, u racionu ùn deve micca pruvatu pruduttu, perchè quandu ci crede, in particulari a carne, hè più di più l'ingridimentu chì l'uttene micronutrienti utili.
- Oghje prestu olii è frutti. Sò assai ricchi in elementi traccia, ma se l'olii sò stati guardati in buttigli di luminosità, se i zuccheri ùn sò micca almacenati in u fretru, u probabilmente chè l'effettu serà negativu, perchè simpricimenti scontri è diventenu. L'olii s'insignanu, oxidate è ùn ci hè nunda utilmente in elli.