Hè u cuntenutu felice sempre bè in u filmu è u libru?


Lighjendi novi trivia induve dui amanti ùn ponu micca venite cun piacè in un finu di u mondu, l'altru in l'altru, induve una passione ardenti uncia i so corpi, ma un amore ardenti ùn puderanu unificà i so cori, pensu chì "Diu, chì sensi ? È finu à quandu e persone anu da u pensamentu è l'imaginazione per scrive stu sinsu? ". Nota chì a razza di qualchi libru o di film hè basatu annantu à questu. È da a fine di u love spessu mantente in casa. Ma ogni filmu o libru hè basatu annantu à l'avvene di a vita. E pensu, è se in u libru o in a filetta sò spessu un finishing cuntenutu, in seguita a vita a stessa manera? E quantu beni se u fate cuntenutu hè sempre bè in u film o in u libru?

L'autori piglià i so stori di a vita. Sì, quandu ani embellecer un poco, e quarchi sò modesti, ma chì tuttu hè cusì rico è triviale. Di leggiri e vedi tutti questi libri è pelle, in modu involuntàvule per avè da ciò chì finisce tuttu è a fini di vedà o leghje chì rende chì hè stata ghjustu. E avutu una quistione si tutti i libri è i filmi fubbe prediccibile, ùn significheghja micca chì a nostra vita hà presilluta? E sempre bellu in a filmu o in u libru? Ben, sicuru, raramenti in quellu libru o in u filmu, u fini hè tristu. I lettori ùn piaceru micca u tristi fini, hè bisognu chì tuttu sianu perfetti, romantichi è necessariu cun un finale feliç! Naturalment, tutti i sugetti sò presciuti da a vita, da a vita di l'autore, o da a vita di l'altra persona. In quellu casu, quasi tutti i libri finiscinu cu un cuntenutu ghjucatu, perchè chì a vita di ognuna di ognunu anch'ella allora ancu com'è felice in i libri?

Ùn aghju micca cusì una relazione, quandu chì dui ùn puderanu esse cumminati per i raghjone chì elli è l'altri ùn sanu micca capitu, ma ancu ùn ponu esse distanti. Eppo hè cumu per capisce a so rillenza? Ùn serà micca fàciule o più faciule ùn eseguisce micca l'altri è micca di vultà? E cuminciate, finarmenti, a so vita cù a persona cù quale saria tutta simplicità? Perchè cumplicate a vita, perchè hè digià complicatu, è ogni ghjornu tira e sorpresa. O solu chjusu i vostri ochji per tuttu, per esse richeranu cù a persona senza chì ùn pudete micca vive. Passannu tutti i scorsi. E più impurtanti, e duie capitali stàvanu à fà per questu, micca solu una parte, cum'è in u mo casu. Vogliu tuttu è aghju intricatu, è hè scantu di perdienti u cuntrollu di a so vita, è pudete diventà a so vita, è ùn serà micca pututu cuntrullà ...

Cumu si pò micca capì ciò chì vulete in questu è di sta vita? Ciò chì vulete più, ellu sceglite, ma no, avete bisognu di complicate tuttu. Perchè un adultu hà bisognu di complicate tuttu? Dopu tuttu, ricordate, in a zitiddina tuttu era simplicità è chjara, è avà, per qualchissimu persunale, traspurtenu i camini simplicemente recta, è andemu in ziggiziu in un cercolu. Questu hè parte di u novu Banale, ma cunfermendu chì e novi novale sò scritti nantu à a basa di a vita.

Per esempiu, ellu hè inturniatu à ella, ma ùn pò micca capì chì questu hè ... amore o solu un attrazioni. È crescenu da l'estremu à l'estremi, è dopu ammi u so odiava. Ella amè, è hè aggradèvule à u so còmpiu spavintosu. A immunità prudentina di u dulore, ch'ellu infartia ogni volta, cumu si pricipitò da ellu, da ellu. Una volta, quandu era stata tracciata per ella, ùn hà pussibile tandu resistenza, perchè ci era una curta distanza tra ella. E ora pensa, ùn importa ciò chì si ncuntra cù ellu, perchè quellu si ritrova cun ellu, si lampassi è distruverà tuttu ciò chì hà travagliatu contru, per ùn succorsu à l'attrazione è l'amori.

I pinsamenti per quessa ci alluntanò a so cuscenza, straining a so essenza cum'è una corda di guitare. Ci hè difficiliata per respira à u pensamentu d'ellu. Marvellini cumencia, a menti si sviluppa tristu, è i pinsamenti spargule in diverse direzzione. Pardana u so statu internu. Cumu si stava vintu nantu à i nuvuli, è hà cuminciatu à flutter, hè stata bona chì ella vulia mori da questu piacè. Hè stata fatta chì si sarà sparitu in picchi bits da un sensu scurzatu. Ma quantu è calmu era quandu ùn era micca quì. Ellu scurdò di sicuru, è ùn pensà à pensà. E quantu lagrimi cascati nantu à ellu?

Hè cum'è un heroe banale di e rumanzi novi è di petra, cum'è se insinsura è senza cori. Hè impussibile di ricunnosce i sensazione in u sensu, ma di volte un ochju petite figuranu in questu, da ellu chì tutti i so desideri è sentenzi sò cumminciate per oloce. E timmenteu cumincià à foderà stu fogliu, ma ella aspetta chì ellu hà esistitu, è l'hà da ellu cumpiacà u so amori è passioni. Hè u stessu in ellu, ma ellu resiste u so sentimentu. Truveru a scurdari, ma hè un pezzu di metallo, è in un locu un immensu magnetu u circunna, è per questu magnetu a distanza ùn importa. U putere di l'imanimu hè grande, è prova di resistà, ma ùn hè nunda. Chiddu ch'ellu crede per a so difesa, u putere di l'magnetu immediatamente ruvina tuttu. Pensamentu nantu à u so eclissi tuttu ciò chì viugnamallu, sunnera nantu à ella à a notte, imaginannu cumu ella, pigliata di foglia in i so mani, richieste. Veni à ellu in un sònniu, senza mancu lu dorme tranquillamenti.

Questa storia hè assai piacevule novu, è, sfurtunatamenti, e forsi furtunamenti, ùn ci hè finita in questa storia, pudemu dì chì u libru hè micca statu cumpiitu ancu, perchè sta storia banale hè a mo vita. Questu hè un pezzu di a mo vita cù cun legame. Stu passaghju di a mo vita s'assumiglia à una rumanzu banale, ch'e m'aghju piaciutu. E lettura di sti novi, sòiu sughjettu chì avissi avutu a stissa rumanzu, u piacè chì duverà dolore, ma in a fine, seremu allora, anchi tuttu ciò chì si sarà trà noi. Allora, una rumanzu banale appareva in a mo vita. Ma questu hè a vita, è ùn pudite micca prevendosco ciò chì succede quandu si ncontru. Eiu, cum'è l'heroina principale, chì ùn cunnosci micca ciò chì succede dopu, è chì riceve da u so amori per ellu u dolore è u piacè, hè ancu oppostu cum'è ella. Per una banda, insuchjanti nantu à sti rumanzi, unu pò dicu chì Sò sicuru chì a fine di stu passaghju di a mo vita serà bellu successu, è da l'altra banda, questa hè a vita. Qualchissia ùn sapi chì dumani sarà in a so vita, ciò chì succede, è cumu questu quì hè per ellu. A vita hè una cosa impredecible, ma pò amassi predica? Pò dassi chì i caratteri principali di a mo novu fermeranu together? Forsi hè una novella trivial cù un dolce finesse dolce?

E qualchissia leghje a mo vita cum'è un libru, sapendu anticipu ciò chì succede. Questu si sapi se esse si sferenu, o micca, perchè tutti l'aspettu di a nostra vita sò aperti à ellu, ellu è u mio. E ellu, analizà ciò chì succede, capisce chì avemu da esse together ... forsi ùn avemu micca. Questu hè scunnisciutu à l'eroi di i novelli, è per mè è per ellu. In a vita ùn hè micca autore chì seguitaranu e volta di l'avvenimenti, è purtà l'ultimi di u libru à un felice finale. O quellu chì ci sò l'autori di a nostra vita? Forsi pudemu fà tuttu ciò chì in a fine pudemu scrivite un "felice finale", è micca solu un "finale"?