Perchè, dopu un divorziu, l'attitudine di u babbu à u zitellu

Divorciu hè una prova difficultu per tutti i participanti di stu sughjettu triste. Una lotta di cunnessione sò rotulati, i piani di u futuru sò cunduti. In questa situazione, i più affettati sò i zitelli.

Ùn si pò micca capì per quessa chì i so genitori part, è perchè u so papatu amatu ùn pò micca esse circundate ogni ghjornu, cum'è prima.

Ma, eccu, i timpesti chì anu da u prucedimentu di divorziu anu sustegnu, è si face a quistione chì u "papa chì venenu" cumunicà cù i zitelli. Sfortunatamente, no tutti i Papi dopu l'abbandunà a famiglia visitate regularmente i so figlioli è participanu attivamente in a so vita. Scupremu per quessa perchè u divorziu, l'attitudine di u babbu à u zitellu cambia.

Un rolu impurtante hè fattu di u fattu di i rolli di cambiamentu: quandu a famiglia era una famiglia, a responsabilità à i zitelli (hè a respunsabilità, più di i funzioni routine) hè statu divisu in mezi trà i genitori. In una situazione chì un omu hè sipatu da a so famiglia (postu chì i zitelli in Russia sò stati cù a so mamma, u 95% di u tempu), spessu libera da a maiò parte di a rresponsibbili di a fede. In generale, i so maridali si justificàvanu per ellu chì, in tuttu, ùn ponu micca participà à a so vita di i zitelli, perchè Ùn vive micca cun elli sottu un teraghju. In fattu, u stessu usu usa a situazione per apprezzà a libertà di u bachelor. Da u babbu di a famiglia, ellu, cum'è secondu, diventa un fratellu maiò, chì "hà scappatu è fughjita da u nidu di u primu". L'amore di i zitelli implica chì i genitori vole vede cumu crescenu è participanu à e so vita. Ma pare à parechji omi chì sò sempre "in tempu", ùn pensanu micca chì l'impurtanza chì a so prisenza ghjuridica in a vita di i picciotti hè, perchè i zitelli anu crescenu accussì veloci.

Ci ponu esse nutatu chì in i paesi europei - un ritmu completamente distintu. I Patri sunnu assai implicati in a vita di i zitelli è, in divorziu, contininu à rispunsevuli à i zitelli cù a mamma: passanu casi tantu tempu cù i so zitelli cum'è omi. Dadi attendenu reunioni maternali à a scola, accumpagnanu i ziteddi attendu à e sport di e classi, etc. A cuntrariu di l'Europa, in a nostra tradizione naziunali, cunsidereghja tutta a routine domestica, cumpresa a cura di i zitelli - "affari di a donna".

Inoltre, in Russia, in regula, i sposi divorziati ùn anu micca bisognu à esse alliati è risolviunu solu questi ligati à i zitelli. Oghje vemu a stampa opposta: invece di partnering, i genitori palesanu dislike versu l'altri è annoy opponents - "pusonu i pignatti in a rota". Per esempiu, una situazione chì unu di i genitori ùn signa u permessu di abbandunà u zitellu cù l'altru per u restu hè cumuni.

I ragiuni per quessa, dopu u divorziu, l'attitudine di u babbu à u zitellu pianu depende di parechji fatturi:

- L'espirienza di u babbu in a famiglia di i genitori, crianza. Se un omu hà criscitu in una famiglia induve u babbu hà presitu una parti activa in l'educazione è a cura di i zitelli: hà lavatu u zitellu, paneva patevulinu, i sviluppau - ellu adopcò stu patronu di cumpurtamentu. E, più cattivu, hè rispunsevuli per i so i so zitelli, cumparati cù i paisani, chì a sperienza in a famiglia mamma ùn era micca cusì positiva.

- "Maturità di a parsunalità" di l'omi: quantu una persona hè pronta à assumis esse responsabbilità per ciò chì succevi in ​​a so vita, è perchè per a vita di i so figlioli. Sfortunatamente, certi mariani sò cusì fanati in u so amori per i so figlioli chì sò pronti per piglià tutte e decisione impurtanti per elli finu à a vichjàia è in celo in guardia contru qualunque disconfort. In cunziguenza - un adultu, secondu u passaportu, un omu, resta, in fattu, un zitellu egocentricu. Ùn hè micca prontu à risponde per i so azzioni, preferenu per ocultar è culpi per tutti i muli di a so ex-moglie.

- Prudizzioni di e cose per i parenti in relazione à i zitelli. Hè impurtante per i genitori divorciati di ricusà e ricerchi di mutualità pirsunali per u benefiziu di u zitellu. Quandu u zitellu finisci d'esse un arma di rapprisagghia per u so prima maritu (sposa), ma torna à l'estatus di un figliolu benamatu - a qualità di a so vita si sviluppau brusgiatu. Se i genitori hanu un capìscenu chì avìanu bisognu di esse alliati in materiali cunnessi à i zitelli cumuni - truvà una lingua cumuni ùn hè micca cusì difficiliata.

- Cume quantita participazione attiva à a vita di u zitellu chì l'omu hà pigliatu davanti à u divorziu. "Ciò avemu premiatu, amu a maiò", "Ùn amu micca quelli chì ghjè per noi, ma quelli - per quale noi" - in queste parole hè una di e chjavi di i relazioni umani in generale, è à a lògica d'amore di u patri - in particulari. Se u patri avanti u divorziu u so figliolu vittime nantu à u ghjornu di notte per parechji minuti à ghjornu - prima di andà in lu lettu, è, in i divinità, hà preferutu cumunicà cù i zitelli un televisor - affa sicuru ùn hè micca surprisante chì quandu, abbandunà a famiglia, ùn sarà micca per ellu, una catastrophe finisce u cuntattu cù i zitelli. À u cuntrariu, per un omu chì ùn dorme à a notte cù a so mamma, trasfurmannulu a cradle chì era prisente in u primu passu di u zitellu è sopra à a prima scumparsa nantu à u ghjinochju - a splutazioni di u so "tesoru" principali - hè dulce. E, tali padre, hà direttu tutti i so sforzi per assicurà chì u cuntattu cù u zitellu ùn hè micca interrotta.

- Un omu hà una nova famiglia è i zitelli in una nova famiglia. Hè cresce assai chì un omu hà amatu i zitelli chì a so mamma li amassi. E - à u cuntrariu: se un omu amò à una donna, hà amatu i so figlioli. Questu hè, esciatu per una nova famiglia, u babbu, perchè era, sustituì u zitellu cù l'altru, è cusì cumpleta i so sentimenti paterni. Questu hè micca bellu veru. Di sicuru, in a vita, ci sò situazzioni glare. Ma, felice, ùn hè micca u regulu. In ogni modu, ùn ponu esse denegati chì, in cumpagnari di u rolu di u babbu in relazione à i figlioli adopti, un omu ùn micca sempre cunciliatassi cù cura di i novi "ghjudiziati" cù a cura di i so figlioli proprie da i cashii precu, chì spessu porta à u resentimentu contru u so babbu. E più: una grande influenza in quantu pare u patru durante u divorziu si cumulerà cù i so figlioli, cum'è regula, hà a so nova moglie. Por desgraciate, assai donne, di motivi egoistici, o, per teme di u fattu chì u maritu pò rivene à a so ex esposa, cun tutti i so putere, interferiscenu cù a so cumunicazione cù a vieja famiglia.

Puru graziu u divorziu, ùn importa micca quantu insurmountabili li diferenzii tra l'antichi cònjidi ùn parevenu, l'adulti ùn deve sempre ricordati di quelli chì anu persunutu a mamma amata è u babbu, quelli chì sò capaci, even after few years, d'aspittà per a so invià à a porta.