Clive Staples Lewis, biografia

Alcuni anu saputu quale Clive Lewis hè solu quandu Narnia santi nantu à e pantalone. E pi qualchissia, Clive Staples era un ìdulu da a zitiddina, quandu sò stati leghje da i Chronicles Narnian o i storie di Balamut. In ogni casu, u scrittore Staples Lewis per parechji scopre una terra magica. E, vaiu longu cù i so libri in Narnia, quasi nimu hà pensatu à u fattu chì Clive Staples Lewis, in fatti, hà scrittu annantu à Diu è a religione. Clive Staples Lewis pussedi temi religiosi in quasi tutti l'opere, ma ella hè discretu è vistutu di una bella cuntadini di fata cù assai generazioni di zitelli. Quale hè ellu, stu scrittore Clive? Chi m'insignanu à Lewis? Perchè, quand'omu eranu figghi, truvamu libri scritti da Clive Staples, è ùn pudemu micca firmà. Chì era quellu chì hà creatu Clive chì tanti figlioli sònnii di entre in u paese d'Aslan? In generale, quale hè ellu, u scrittore Lewis?

Clive Staples nascìu u 29 di nuvembre, 1898 in Irlanda. Quandu era ghjovanu, a so vita pò esse chjamata felice è senza preziosa. Hà avutu un excelente fratellu è mamma. La madre enseñó poco Clive a diferentes idiomas, incluso sin olvidar el latín y, además, lo trajo para que él creció una persona real, con vistas normales y la comprensión de la vida. Ma poi u grief succeva è a mo mamma morse quandu Lewis ùn era ancu di deci anni. Perchè u zitellu, era un colpu enormu. Dopu chì u so babbu, chì ùn hà mai avutu un caratteru licurusu è alegru, detti u zitellu à una scola chjaru. Hè statu per ellu un colpu più. Odiò l'escola è l'educazione finu à ellu à u prufessore Kerkpatrick. Hè nutate chì stu prufessore hè un atheist, mentri Lewis hè sempre religiale. Eppuru, Clive hà solu adurendu u so maestru. Hè trattatu comu un ìduli, un standard. U prufessore hà amatu ancu u so pupulu è pruvatu di trasmette per ellu tutti i so sapienti. È u prufessore era veramente una persona assai intelligente. Hà amparatu a dialettica ghjovana è altre scienzi, trasfiriu tutti i so sapienti è e so cumpetenze.

In u 1917, Lewis hà sappiutu per andà in Oxford, ma poi andò à u fronte è battete in territoriu in Francia. Durante a guerra, u scrittori fù ferutu è stuccatu in un ospitale. Scuprì Chesterton, ad admirò, ma, in quellu tempu, ùn pudia capisce è amarà i so vede u cuncetti. Dopu à a guerra è l'uspidale, Lewis hà tornatu à Oxford, unni si sughjurnò finu à u 1954. Clive era assai piacevule à i studienti. U fattu hè chì era tantu interessatu à leghje ezioni nantu à a litteratura inglesa, chì parechji si avvicinonu da ellu è di novu, per annunzià è torna assistendu a so classi. À u listessu tempu, Clive hà scrittu diversi articuli, è poi pigliò i libri. U primu travagliu foru hè un libru publicatu in u 1936. Hè chjamatu a Alegria di l'Amore.

Ciò chì pudemu dì à Lewis cum'è credulente. In fatti, a storia di a so fede ùn hè micca cusì simplice. Forsi questa perchè mai hà pruvatu à imponisce a so fiducia in qualcosa. Pudurò, vulia presentallu cumu chì quellu chì vulia vedà vede. In a zitiddina, Clive era una persona amica, gentile è religiosa, ma dopu a morte di a so mamma, a so fiducia fù sacchuta. Dopu si ncuntrau un prufessore chì, secondu di atheist, era una persona assai più intelligente è amata chì parechji believi. E venutu l'annu universitariu. E, cum'è stessu Lewis, a ghjente chì ùn crede in ellu era furzatu à crede in novu, i stessi atei cum'è el. In Oxford, Clive avia amici chì eranu cusì intelligenti, leghjite è interessanti per ellu stessu. Inoltre, quelli guys ricurdativi di i cuncetti di a cuscenza è di l'umanità, chì, dopu à Oxford, l'scritturi hà quasi scuntutu annantu à sti cuncetti, ricurdendu solu chì ùn pudere micca troppu cruel è steal. Ma i novi amichi pudiani cambià i so vede, è hà riprodumatu a so fede è si ricurdò di quale era è di quale vulia da a vita.

Clive Lewis hà scrittu assai trattati interessanti, storii, sermoni, i fichi, i storii. Questa hè a "Lettere di Balamut", e "Chronicles of Narnia", è a trilogia spaziusa, è ancu a romanzu "finu à ùn avemu micca truvatu una persona", chì Clive hà scrittu à u mumentu chì a so amata era hà gravemente gravemente enfermata. Lewis hà criatu i so storii, ùn pruvate d'insignà à e persone chì cresce in Diu. Solu hà pruvatu à dimustrari unni ci hè bonu, è induve u male, chì tuttu hè puniscibile è ancu dopu un invernu duru hè venutu, quandu era in u secunnu libru, The Chronicles of Narnia. Lewis hà scrittu annantu à Diu, à i so cumpagnie, è dicenu à e persone di i mondi boni. In fattu chì, com'è zitellu, hè difficiulle di distinguishà trà simbolisimu è metàfora. Ma hè assai interessante di leghje nantu à u mondu, chì hè statu creatu da u lion leulen Aslan, induve puderete cummà u regnu, essendu un zitellu, induve l'animali parranu, è in i boschi vanu parechji funti mitichi. A strada, certi ministri di a chjesa trattaru a Lewis assai negativamenti. U puntu era chì hà avè travagliatu paganismu è religione. In i so libri, i naiadi è i sicchi sò, in fattu, i stessi figlioli di Diu cum'è animali è i pani. Dunque, a iglesia cunzidira di i so libri per esse inacceptable s'ellu si vede da u partitu di a fede. Ma questa era l'opinione di solu un pocu di servitori di a chjesa. Parechje persone trattanu e libri di Lewis è di dalli à i so figlioli, perchè infatti, anche a mitulugia è i simboli riligiosi, in u primu postu, Lewis sempre difende u bè è a ghjustìzia. Ma u so bè ùn hè perfettu. Sapendu chì ci hè un perversu chì sarà sempre u male. È, per quessa, questu perchè vole esse distruttu. Ma ùn hè necessariu di fà quì d'oddiu è di vendetta, ma solu per a sicurezza di a ghjustizia.

Clive Staples hà vivi un pocu longu, ma micca vita curta. Hà scrittu assai travaglii chì ellu pò esse fieru. In u 1955, u scrittori hà cambiatu in Cambridge. Quì hà statu u capu di u dipartimentu. In u 1962, Lewis hè stata ammessa à l'Accademia Britannica. Ma poi a so salute si deteriorava bruschetta, dimò rinchje. U u 22 di nuvembre di u 1963, Clive Staples hè mortu.