Convulsioni in i malatii infizziosi

Seizures chì si trovanu annantu à u fondu di a malatia sottucalizzata.
Sò stati chjamati cunnessione chì sò quandu quì hè una malatia sottocessi (infezzjoni, traumatizazione). Scaricate dopu a guariscenza di a malatia sottostanti. Tali cunvulsioni inclusi cunvulsioni cù carenza di sodiu (eccessi), cunvulsioni cù meningitis è encefalite, cun una carenza di glucose o cù l'accumulazione di certi produtti metabolichi in u corpu. Una forma specie di cunvulsioni hè una convulzione febrile.

Sò trovanu in i zitelli. In u trattamentu, hè impurtante per sapè se u zitellu hè a soffrenu di l'epilepsia. U fattu hè chì i medicini prescritti per l'epilepsia sò inefficibuli micca in u trattamentu di eutazioni di altre etiolie è pò ancu aduprate effetti effetti.

A nota.
I paisani di u zitellu chì hà cunnisciutu cunsevi anu dettagli dettamente à u patruni tutti i cundizioni circunvicciati cù a putenza. Questi osservazioni sò una infurmazione impurtante per u duttore. In tempu cù altri prucessi è e teste, facenu facilmente a diagnosi medica di a malatia.

Cunsiglii febrile
In certi figlioli, una infezzjoni accumpagnata da a frebba (sore a gola, infezzione virali, pneumonia) pò causà attacheti. Un aghjuntu di a crescita di a temperatura di u corpu cuntribuisci ancu à l'accuminzamentu di eutazioni. Ùn sò micca cunnisciuti perchè sti mischjienni
parechji figlioli sò, ma altri micca. Hè cresce chì un rollu impurtante hè ghjucatu da a predisposición hereditaria. I sintomi di un attache di attache di febrile sò i stessi cum'è di un inseme epiléptico: u zitellu perde a cuscenza, i cunvulsioni tonic-cloni. Puderete, ùn hà micca ricordi di un cunchju. In average, convulsions febrile duranu 5-15 minuti, anche più perdiunati sò possibles. In seguitu, l'attacheti febrile ùn anu micca cunzidiratu periculosi, ma oghji hè cunnisciutu ancu chì quandu anu cuntribuiscenu à u sviluppu di i fenomeni residuali. Per quessa, u zitellu deve esse rializatu à un neurologista (un especialista in i malatii nervi) se: u primu secucitu di putenzi febrile manifestate in i primi sei misi di a vita di u zitellu o dopu à quattru anni; a durata di l'attacu dura più di 30 minuti; U zitellu hà più di trè attaccoli di attaccoli febrile; Durante a gravidanza o nàscita, ci foru presentati fatturi predisposing; Dopu un attaccu di embrijosi febrile, u sviluppu psicomotivu di u zitellu faciau; L'attacche à u zitellu andà à una temperatura di u corpu relativamente bassa (sottu à 38,5 C).

Thetania.
Aetiia hè una malatìa caratterizata da un securità cunvulsivu assuciatu cù livelli di calcium low in u sangue. Avanzata, era cumuni, in particulare in i zitelli cù rachite. In ogni casu, in vista di fattu chì i zitelli anu principiatu per prescrive a vitamina D prufylica, i ghjurnali s'ammisceranu rickets menu moltu menu di prima, è per quessa chì u nùmeru di casi di tetanu hà diminuite. L'altri pruvucalli di a zitiddina di a zitiddina - a malatia di i riulonii è a tiroïde, avvilinatu, in quantu cunormenu disordini metabolichi congenitali. Normalmente durante un attaccu agutu di tetanu, a cuscenza di u zitellu ùn hè micca disturbatu. L'Spasm cuntenenu i gruppi di musculus simétrici di l'estremità superstizione è a minza, menu spessu ùn ci hè un cattivu di a faccia di u rinu è u troncu. Laryngospasm (distrettu suddenness di a glottis) hè ancu pussibule. Dopu chì i gruppi di i musculi sò cuntrattu, posture caracteristici di u corpu pareanu, per esempiu, a "mano di l'obstetre" o i movimenti persequitassi. Allora a fasa di cunvulsioni tonica accumincia.
Cusì, durante un attaccu di a Tetania, pò esse appare chì ci hè un invellimentu epilepticu.

Cunvulsioni cù carenza di sodiu (sopra).
U cuntenutu di sodiu in u sangue cambia per vomitatu prolongatu è di malaria. I cunsequenze di questu per i principianti pò esse assai seriu, ma per l'excox (a deshidratazione di u corpu), i zitelli e l'adulti anu più in rischiu. Comu u risultatu, contru u sfondate di a debulezza e l'apatia progressivi, si prisentanu cunnessione lucale (localisé) o generale (generalizatu). U zitellu hà un avè. Per quessa, i genitori di u zitellu deve esse sicurizate chì durante u vucu è a diarrea u zitellu pigghia un bonu di liquidu, cumpensannu per a so deficiente. Se u vomiting aumenta, u zitellu deve esse toltu à u duttore.

Malatii chì ponu causà incaeci.
A convulsioni locali o generalizzata pò inizià per un traumu o di a malatia di u cori. L'epunizimi sò spessu osservati in casu di avvilinamentu (per esempiu, l'alcohol). Inoltre, ci sò parechji spezii metabulii rari, per quale l'invistenzi cunvulsivu si sò ancu in i culminati.