Li quattru nziastri inglesi fìrule à u visoru, se micca di i libri di Clive Staples Lewis, da quandu, sicondu a film previa di Andrew Adamson, un annu dopu à l'avvenimenti deskritti in l'avvenimenti di "Leo, l'Felli è l'Wardrobe" vene in Narnia, chì, in ogni modu, anu animali ùn parlanu micca, l'arbureti ùn ballanu micca, è u tirannu Mirazi (in alta parlante per un esitu slave à un sanu) gestiona tutti. A causa di u Prudenti cascianu, u quartet attruca immediatamenti in i reine antichi è re di Narnia è prucede per salvà stu mondu da un vero dictador.
Fortunatamente, in dicembre di u 2005, marcatu da a liberazione di a prima parte di a Septuagint nantu à Narnia, ùn era micca obligatu à vede a parte di u leone di u repertoriu rotativu domesticu, perchè a seconda parte (in ordine di pubblicazione) era più ca abbastanza. Suffice per capiscenu i seguenti: a) Caspiu (è, ovvi, a franchizza sana sviata) - un tentativu di risponde "Disney" à "U Signore di i Rings", un fan di quale aghju però, ùn hè micca; b) Stu tentativu ùn hè successore per i cambiamenti fatte à u Lewis originale, è e persone chì sò clarificate cuncepimentu di u talentu; c) "Caspiu" hè adattatu per vede da i zitelli à l'età di scola secundaria, ma hè improbabile di esse ricordati da elli più cà qualsiasi "Spiddi Chroniques". Forsi l'unicu puntuale di u filmu sò i cavalli-cavallieri - quì in tutta a so gloria pareva u talentu di Adamson, implicatu in a creazione di un maravigliu Cat in Boots da Shrek. Ma questu, quantu unu diri, ùn hè micca abbastanza à 2,5 ore di u tempu di scena.