Infizzioni di u pelle

Infezzioni tipica (è micca solita infanzia), chì sò carattarizati da l'appearance of skin rashes o spots, questi ghjorni diventanu sempri raru comu risultatu di a vaccinazione. Ma questu ùn volenu micca chì e so malati sò eradicati è ùn deve micca falla scantu. Ùn hè micca fàbile per l'identità, è ancu di selezziunà un trattamentu efficace, è ancu per definisce a necessità di quarantine. Quale tipe di malati infizziosi per a zitiddini, per cunnisciutu è di trattà, truverete in l'articulu di "Infizzioni di a pelle di i zitelli".

Scarlet fever

Scarlet fever hè una malatie infecciosa chì prublema a bacteria streptococcus. I sintomi inclusi a frebba, amigdalitis, glandula cervica inchjata, l'apparizione di picculi friddi nantu à a pelle. A malatica scarlosa hè cumuni in i zitelli di 2-10 anni, u soli esistenu l'invintu in l'invierno o a primavera. Circa un casu fora di vintu in i zitelli cun u gola è a frebba hè dettazione a frebba scarsu. U periodu di l'incubazioni hè curtu (normalment 1-2 i ghjorni). I spots apparentanu 1-2 ghjorni da u principiu di a malatia, a maiò parte di u collu è u pettu, è poi sviluppatu in tuttu. E e malatie cù e rash di a pelle puderanu tene diventate di severità, dettu di e caratteristiche individuali, ma in norma ùn ne perchè micca cumplicati periculosi è sò pronti trattamentu. Spots persiste per una settimana, dopu a so scumparsa, a pelle in l'inguernu è a punta di i dete e ponti pò scurla. A scarle fever hè trattu, cum'è infezioni di gargamella, cù antibiotici chì destrutu i bacterii, à u restu, bè, l'analgési è l'agenti antipiritu. Senza antibiotici, scamosciata, cum'è amigilitis, ponu in l'infezioni in uvedu, sinusitis, infezzione di glànduli limfatichi cervichi (limfadenitis), suppurazione di l'amichi. I più cumplicità riescivii sò reumatismu è danni di renne (glomerulonefritis) o cori (cardiopatija reumatica). A maiurezza efficau di a prevenzioni hè a vaccinazione.

Rubella

Rubella hè una infezzjoni virali infatigiosa aguda, per a quale l'aparicazione di spots o rashes nantu à a pelle è a inchanza di i glàndali cervica sò tipichi. A maiò spessu occurate in a zitiddina. Sì un adulte hè malatu, a rubella in pregnant women pò levà à a morte di un fraru nascuto. U periodu di l'incubazioni hè 10-23 i ghjorni, l'infizzioni si trova 1 -2 ghjorni prima di l'iniziu di a razza, l'infizzioni persiste per altru 6-7 ghjorni da a so scumparsa. A Rubella passa casi asimptomaticamente o hè accumpagnata da un ligeru aumentu pericinali da a temperatura. Un saraghju rosa (pò avè un apiece differenti) prima si prisenta nantu à a stare è u pettu è si spargiu in u corpu in circa 24 ore. U rash in generalmente sparisce dopu à 1-5 ghjorni. Inoltre, glanduli inchjati, à tempu à pena dolorosa. Ùn ci hè trattamentu di rubella efficace. S'ellu hè accumpagnatu da a febbra è l'incomforta, hè cunsigliu per piglià medicazione per sullivà issi sintomi. A vacuna contra a sarampelle, rubella e maculatura (MMR) guarda a prutezzione di a rubella per a vita. Hè impurtante capisce chì a vacuna prutege a so malatia è a so trasmissioni, per quessa, pruteghja i futuri figlioli.

Measles

Measles hè una malatie infecciosa chì hè causata da rapprisentanti di a famiglia di i paramyxovirus. Measail hè assai cuntaggiu, trasmettutu da u cuntattu direttu cù u traspurtadore o l'aria (per esempiu, starnitu). Normalmente a sarabile si faci in i zitelli d'1 -4 anni, ma dopu à una vaccinazione massiva, l'inizziali rarificà. U periodu di l'incubazioni hè di circa 10 giorni, u piccu di l'infizzioni hè ancu 4-5 ghjardini, ancu prima di i primi signali di a maladizioni. Normalmente a sarabile dura 10 ghjorni da l'apparizione di i primi sintomi. Avè chì hàveniu survivatu à l'sarampelle, u zitellu acquistenu l'immunità per ella per a vita. À u primu, ci hè frebba, letargu, fenomenu catarrhale, sensitivu à a littura, konġuntivitis, tette secca. A faccia è u collu ci hè un rash chì hà principiatu à spreadure u tutale di u corpu è cogliu in menu di 2 ghjorni. À questu stage, u zitellu hè prubabile d'avè una temperatura alta - finu à 40 C, in certi casi - u malu abdominal, diarrea è ancu vomiting. I cumplicità cumuni di u sanchez, particularmente in i zitelli, sò infizzioni in uvechje mediu è malati respiratorii, cum'è a pulmonite. Rucura raramente provoca disordini neurològichi. Cù uttimi prugrammi di vaccina, i chjappi per u malnutro anu raru, cù infezzione ricunnisciute in u primu locu riposu è droghe chì bassu a temperatura è anghjulu a tezza.

Chicken Pox

Sta malatie infizziosa chjusa u virus (VZV) di a varicella zoster, chì hè a causa di l'herpes zoster (lique) in i figlioli più di 65 anni di età. Di tutti i malatie cù un rachjutu di a pelle, a varicchia hè cunsiderata cum'è a più cumuna. U virus di a varicedda hè più spessu trova in i zitelli à 2-8 anni, da ghjinnaghju à maghju. L'adulti pò esse infettatu solu se ùn avianu micca avutu in a so zitiddina. U pianu di l'incubazioni passa asimptomatically, durante 2 giorni. Hè seguita da un sùbitu annantu à a temperatura è lethargy, nantu à u corpu ci sò punti spaghi chì cuntinuanu per espansione à a stare è membri per altru 3-4 ghjorni. Allora i spoti sò diventate in bombe. Quandu a maladizioni prugressa, i vesèglie secunda, in u so locu sò furmati furmati, chì anu scurdatu pocu. Varicella hè spissu trasmessa da u cuntattu direttu cù i vesicule, in u palcuscenamentu di prima di a furmazione di u scab, postu chì u fluidu cuntenutu in elli ha una alta cuncintrazione di u virus. A malatia pò esse trasmessa à l'aria, cù a secrezii di u sistema respiratorju di i trasportatori di l'infezzione. U piccu di l'infezzjoni hè osservatu durante 1 -2 ghjorni prima di l'apparizione di i bombe, è dura 5 ghjorni da a so inizutazione.

I cumplicità più frequenti di a varicedda sò infezzioni secondari à u situ di i vesicule, sulificata per a bactria Staphylococcus aureus è Staphylococcus pyogenes. In u furu, à e lattice ulcerativamenti causati da u virus, è anche sempre raramente i sintomi, però, averebene alcunu consecuenzii neurologichi. U virus di varicella-zoster hè ancu causatu pulmonone in adulti. Quandu l'immunosuppressione o trattamentu cù immunosuppressant (quimioterapia, corticoesteroide), u risicu di varicella zoster alta cù a pneumonia è l'altri complicazioni hè particularmente altu. Serie cumplicati in i zitelli sò rari. U trattamentu principali hè l'allargamentu di a prucessu causata da i vesicule, è in certi casi l'usu di aciclovir, una droga contra u virus da a varicella.

Erythema infettettu

L'erythema infettivu, o megaloeritis, hè accumpagnatu da un rachisicu caractericu in u pettu è di e mani è un forte reddening da i pani. Ùn era micca à nimu chì sta maladie hè chjamata una "bufetta in a faccia". Parvovirus causa eritema infittivi. Prima di l'apparizione di rash, pò esse di fenomeni catarrhale o faringitis, in quantu à un ligne risultatu di a temperatura. E Rashes sò osservati in periodu di parechje ghjorni o ancu mesi, alcanza risultatu da u sole o da u calore. In adulti, l'erythema hè accumpagnatu da una sensa ardenti nantu à a faccia, u dolore à l'articuli, ancu sintomi d'artrite. A malatia durante a gravidenza ùn ne perchè anormalità in u fetu, ma aumenta u risicu di l'affare.

Roseola di i zitelli

Roseola (exanthem subitum), cunnisciutu ancu a "sittesta malatie", hè causata da u vaghjimu di u sestu tipu, hè carattarizatu da a frebba forte è di a rash di a pelle. Roseola hè influinzata da circa un 30% di i zitelli di 4-24 mesi, vene in i zitelli più antichi, ma raramenti. A durazione di u periodu d'incubazioni hè di 5-15 ghjorni. A malatia hè facilmente diagnusticata da a temperatura alta è rash. Oghje dura 3-4 ghjorni, è quandu u cascarà, una rash risorse addistà: prima nantu à u pettu, in seguitu nantu à a stare, stomacu è à un rigioni minima in i membri. Roseola ùn duna micca cumplicature, à spessu hè diagnosticata retrospectively, dopu à l'aspettu di a rash. Questu significa chì pò esse cunfondati cù la farinitis o l'infezzjoni da uccisione da a temperatura in cunglisazione cù a garganta o in l'arechja. Avemu sapemu quale era u pezzu di infezioni di a pelle di zitillù.