Mitui cumuni di i misgi

Parechji avemu adore i misgi, ancu parechji ùn anu micca un o duie animali, è organizanu una casa di u culore veru. A freba chjaranu intesu diverse miti nantu à a vita di questi animali. Hè u tempu di scaccià quandu u fiction hè, è induve a verità vera hè.


U mitu numariu 1. I gatti pò curarete quandu si facenu ferite ferite.

Purtate . U ghjattu pò esse permettenu di tortu à i scarrati è e ferite, ma micca per un bellu pezzu, cusì ch'ella las disinfectisce è si cumincianu à guarisce. Se u ghjattu ùn hè una ferita forti è forte, a ghjente persistente per un puzzicheghjaru. Questi animali bianchi sò una lingua fina, per quessa chì, cum'è una zuccaru, danni a capa superiore di a pelle è cede a curinga. In certi casi, hè ancu utili a pustari nantu à u collu protettive.

Myth number 2. Succhi sò necessariu di equilibriu.

Purtate. Un mustache hè un urganu di u toccu, cusì ùn ci hè nunda chì sia equilibriu.

U mitu número 3. U cani è i cat sò inimitati.

Purtate . Ùn ci hè ragiuni per affirmà questu. L'unicu ciò chì si parlanu in lingui varietà, perchè ùn ponu capisce micca l'altri. Ci hè questione chì l'animali cù l'agressioni eccessiva o un instinutu caccia si ncontranu, perchè i pruprietori spicificanu à i ghjacari nantu à i misgi. Ma quelli animali chì viaghjanu nzemi si cumpurtavanamente bè, è ci sò tali cani affundati chì sò in generale per pronta à esse amici cù tutti i catichi existenti nantu à a terra.

Myth number 4. Ogni ghjornu un gattu necessite un platu di latti.

Purtate. Quandu avemu vistu u capu di un gattu scuru è decide di purtà quì a casa, prima di tutti quelli chì pruvate di spremà u latte in questu. A ghjente hà sempre avè fattu è falla cusì. Ma hè u latti veramente assai utili? No, per i misgi, ùn hè micca solu. Sicura chì u lituu cuntene nutrienti, calcium è di prutezione, ma ùn cuntene taurine è u ferru. Sò parechji fureste digeranu u latte, ma qualchissimi ùn pò digeriscenu a lattozza, cusì dopu aduparà u latte, u cat quellu dicirus (diarrea). Ancu s'ellu avete sempre usatu per darà u latte à u cat, ricordate chì ùn deve esse micca l'alimentariu principalu, ma solu un supplementu à questu. U pumu per i misgi sò l'acqua fresca, chì deve esse dispunibule per tuttu u tempu.

Miti # 5. I catchi ponu vede di notte com'è in u ghjornu.

Purtate. Questa hè una bundanza famosa. I gatti in u scuru ùn vedi micca assai megliu ca ellu è iiu, anu u so focu è i so ochji. Ma a cosa hè chì anu un instintu cacciu nascutu. Chjamemu u mustazzu di un gattu un mustache, ma in fattu hè una vibrissae, chì unih ùn hè micca solu nantu à i coffi vicinu à u nasu, ma ancu in i pieni, eyebrows, cheeks. Ci hè l'aree chì sèntennu bè. Cusì, ponu identifying chjaramente a locu. Pudete ancu dicerà più, in a serata i gatti vede ancu chì ùn hè perfettu. Infatti, i nostri animali a soffrenu di mare, perchè ùn anu vistu oghje chì hè stata fattu prima di u nasu. Per esempiu, sentenu l'alimentu da l'olfattu è deve esse nutatu chì quandu priinyuhivayutsya di manghja, ùn vulianu micca sentu u gustu ma a temperatura.

Myth number 6. Gattu dà fish.

Purtate. Stu mitu hà sferisu finu à quì chì i pesci sò aghjuntu à l'alimentu di cat secu. Avete mai vistu un bonu cane à mancià cù u pesciu? I micca. I studii anu dimostratu chì i ghjacari ùn avianu micca bisognu di pezzi, cum'è di i misgi. Sta mitulugia hè fundata nantu à a scienza. Nanzu era indicatu chì i misgi necessitanu taurina è vitamina A, è ci sò in pesce. In ogni casu, in parechje prudutti carnice, sò sti dui sustanziali utile, per quessa, ùn hè micca bisognu di donu un catcherbuk.

Ci hè un pesciu chì generalmente hè prevene à i misgi. Se avete acquistatu un pesce frescu, chì hà digià sparatu, un enzimi apparente in questu chì destroi è destroys thiamine - vitamina B, chì hè cusì rica in pesci. I gatti chì anu adupratu pezziunati di qualità pobla cumminciate a soffrenu di a inadequità di a tiamine, è s'ellu ùn hè micca detecatu è trattatu in tempu, da, in fine, l'animali virananu.

Sì feed puru a pezzu cù pisci grasa, dopu una altra malatie fatal - steatitis puderà sviluppà. Cù sta malatia, u grassu subcutanicu in un pesce senza prutezzione inserisci in i musculi, periscevi sdruele velu è pò esse puliti senza coccia è fogghiu. Un animali hà una malatia da pietra, perchè sustanzi sustinzuri cuntribuiscenu à a furmazione di pedi di rino.

Hè assai perikoluu è risicatu à alimentà un cat cù pesci, ma se si stà impussìbule per ellu ùn pudete ricusà l'alimenta di pesci, da pudè cumprà in maghalli speziale, cum'è parte di un alimentu predilettu di gattu equilibratu, ma micca in canna chì sò intesu per noi. Ricusate è da u svezhemorozhenoovogovrianta, ùn sapete chì induve, quantu tempu è in quale cundizioni hè stata guardata. Ricurdà chì u pesce crudu cuntenenu una enzyme di thiaminase, chì destroys vitamin B1.

U mitu número 7. Prima di l'esterilizazione, u ghjattu, almenu una volta, portanu i gatti.

Purtate . Se a sterilizazione hè tardu, u risicu di i pusteri è l'urganisici ripubulenti addiventanu. U megliu per l'esterilizazione hè l'età di 5-6 mesi, prima di l'apparizione di i primi estrus.

Myth number 8. Dopu a sterilizzia di u gattu diventa licenziosa è grossa.

Purtate. Probabilmente, si saranu più calmi è cumplessivu, è certi pirsuni pensanu chì hè tenancy. Oghje u ghjattu, ogni ghjornu sia una pezza castrada è naturali: duvà per almenu 18 ore. È in l 'inguernu, è dorme tuttu u ghjornu è a notte, è solu ricevutu à manghjà. A lu gattu si sintia in u flussu di energia, ci hè necessariu chì ci sò duie cati "in a caccia". Se ùn pudete micca creà cundizzioni per ellu, piglià à u veterinari è u castratu.

U mitu # 9. I catuzzi nantu à i so pedi sempre senza u dulore.

Purtate . I gatti è i misgi domestici sò vilativi excelbili, è, grazia à un instincu innate, u caderu catanu sempre tene nantu à i so pedi. Inicialmenti, prova di vultà a so testa, eppo u pane di fronte, è cù l'aiutu di a so custa devini a volta di u corpu. Cusì vensi chì tutte e pane sò diretti in terra. Ma micca sempre hè micca indurullu. Se u cat si ponte da una grandezza, quì spessu si spende l'ossi, è ci sò casi chì un cat hè spartu à morte.

U mitu nume 10. Se u ghjattu hè sempre à pusà in casa, ùn ùn sarà malatu.

Purtate. Infizzioni è bacteriasi chì causanu malatii pò penetraru da a strada in l'appartamentu nantu à i scarpi, u vestitu, è per un'estandardia, cunfitti cunchiutati chì aghjunghje à un felice. Ùn improbabile chì tenete una sala di disinfettazione à l'intrada à a casa, cusì avete bisognu di vernice è vaccinations regularmente, è questu hè necessariu bisognu pè tutti i misgi.

Myth number 11. A razza Koshkisiam hè più aggressivu.

Purtate. I catani siamesi ùn sò micca più aggressivi cum'è altre razziali. Solu à causa di l'abusu umanu è di u malentà di un gattu pò esse aggressivu. A razza siamese di "fuzzy" hè assai temperamental è spiegà, perch'elli spressunu e so emozioni assai più sicuru ca l'altri. E a so voce hè più forte, ma micca u più forte chì succideva, perchè l'esfexii ponu gridà dun modu chì ùn avete mai soiu.

U mitu # 12. I misgi sò cattivi insidiosi, perchè si cumpurtavendu malamenti per spite e so maestri.

Purtate. U viulazione di u cumpurtamentu di i misgi spessu succorsu per l'estresse: l'animali di l'ombra sentenu assai disputa di a famiglia quandu una reparazione hè fatta, cambiamenti in u regnu di u ghjornu di u patronu, perchè i misgi anu stressu è ancu di depressione. Se avete chì u ghjattu havi purtatu malu, puderia dì chì era malatu. Sè si va à u bagnu hè micca u locu per andà, ùn significheghja micca chì questa hè fatta per spite, forsi a so malatia di riignia.

U mitu # 13. I misgi sò i stessi cimi cum'è noi chì sò cun voi, solu i misgi.

Purtate. Sicura chì i scientisti nigunu, ma si vi vede l'animali ogni ghjornu, pudete capisce chì hè cusì.