Visita virtuale di New York


Quantu hè misteriosu chì pareva, cumu si attrae, promettendu una sughjura ind'u memorable. Cridendu à primu vistu, da a prima reune. Hè una cità di i sogni è i sogni, una cità di libertà. Sta città gestioneghja di cunghjuntà u lussu di Manhattan è a miseria di quarti contundente di Brooklyn. Avà, vogliu de rigalu di a cità di a Nova York. Ùn hè micca persu duratu un minutu, è a bellezza di i luci di sta cità ùn ponu esse scritte in e parolle è ùn ùn viaghja cumunicà i sentimenti chì anu da ellu ch'ellu hà vistu. Sembra chì sta cità hà magia, è ponu fà maraviglii. Hè una bella città, cù l'altri grattacieli, s'iscultanu in i nubi è righjunghja u celu. Sta città s'appressia à sè stessu, trascendendu a so bellezza è u misteru. Un passaghju virticatu da a Nova York - quì hè quì vogliu per mandà à voi oghje!

New York hè una cità in l'USA, situatu in a costa atlantica. Oghje hè cunsideratu a cità più grande di u mondu. Questa cità hè cunsiderata cum'è u centru di a moda in i Stati Uniti, ogni ghjornu, ci sò studii di moda è in a stessa città sò a sede di assai modelli di moda mundiale. A so populazione in u 2009 era più di 8 milioni di pirsuni. A cità custituita da 5 distritti: u Bronx, Brooklyn, Queens, Manhattan, Staten Island.

Manhattan - in a traduzzione da a lingua di l'indi significa "isula petite". Manhattan hè situatu à l'isula di Manhattan à a bocca di u Riu Hudson. Manhattan hè u più grande centru cummerciale, finanziariu è culturale in u mondu. A maiò parte di u mondu cum'è u ristorante storicu di l'Empire State Building, l'Edificiu Chrysler, a Grand Central Railway Station, u Metropolitan Museum of Art, l'Metropolitan Opera, u Museu di l'Arte Modernu di Salomon Guggenheim, u Museo Americanu di Storia Naturale sò cuncentrazione quì. Eccu a sede di a Nurmanna.

Bronx - hè cunsideratu un spaziu di dorme di New York. In u Bronx sittintriunali sò custruiti in l'stile di "suburban". A parti orientali di u Bronzu hè furmatu da i picculi residenti lucali risidenti è induve u populu rinisciutu. Inoltre Bronk hè cunnisciutu per i spazi poc favurevuli, questu hè a parti miridiunali, custituita da fuzzati. I posti più pupulari in u Bronzu sò u Zoo, u Giardinu Botanicu, u Museu d'Arte è l'Estadio Yankees, chì hè unu di i gruppi di baseball.

Brooklyn hè a più populosa. Civic Center hè un centru cummerciale. Ci sò parechje iglesias viejas in Brooklyn, ricordi di u passatu, quandu sò Brooklyn era un paisolu è i so abitanti eranu superstizione. Por desgradu, e più longu di vive, è a nostra industria sviluppa più, a fede in u Signore Diu diventa in noi. A religione hè sustituita da a scienza. A costa sur di Brooklyn hè lavata da u mari. À punenti sò Brighton Beach.

Queens - traduzzione com'è regnu, hè cunsideratu u più grande di u territoriu è hè a secunna più populosa. A pupulazione in questu parte di a cità hè assai diffirenti: i Hispanici, Greci, indigeni di u Pakistan, l'India, Corea, Spagna. In questa parte di a cità hè l'aeroportu chjamatu J. Kennedy è La Guardia. Quì pudete visità parechji posti per i ghjinirazioni, cum'è Flushing Meadows Park, induve si trovani i partiti di u Campionatu di Tennis Apertura di l'Uttardi, Shay Stadium, Akuidakt Racetrack è Jacob-Riis Park in u Rocken u Promenade Rockaway.

Staten Island - hè situatu nantu à a stessa isula di Staten. A pupulazione hè assai più chjuca di l'altri. Hè cunsideratu un spaziu di dorme, in paragunate à altri spazii chì hè più tranquillu. In a parti miurienti di l'isula ci erani i tarri agriculi prima di u 1960, ma doppu a custruzzione di u ponte Verrazano, culligamentu Staten Island cù Brooklyn, l'isula principia à esse attivamente populata. Per via, a longu di stu ponte hè di 1238 metri, è u pesu hè 135 mila tunnella. Pi pisu, hè sempri cunzidiratu u più pesu. Pudete truvà à Manhattan per ferry. U puntu più altu di u scheletru hè Todt Hill (mortu), ci hè u cimiteru Moravianu. Ci era un valdi di cità per 53 anni, è solu in u 2001 hè stata chjesa. In Staten Island hè u più grande park in New York - Greenbelt. In a parti orientali di l'isula ci sò e spiaghjoli, ma ponu esse nutati chì i stati di Staten Island sò cunziddi u più impurtanti in a cità.

Cusì avemu amparatu un pocu nantu à sta cità magica, ma chì hè famosu in New York? Bonu, sicuru, a Statua di Libertà. Or a so nomu nomu Libertà, illuminannu u mondu. Simbolizza a demucrazia, libertà di parlà è scelta. Una di e sculture più famose in i Stati Uniti è in u mondu. Hè stata donata da i Francesi à u centennariu di a Rivuluzione americana. L'estatua hè nantu à l'Isula di Libertà, cum'è principia da esse chjamata à u XX tempu. L'isula si trova à trè chilometri da Manhattan.

A dea di a libertà tennule una lampara in a so manu dritta è u signu in a so left. A scritta à a platea leggi «u 4 di lugliu di u 1776», a data di firmatu a Dichjarazioni di l'indipendenza. Hè un pianu nantu à i manli, chì simbolizza a liberazione. Dopu à u ghjornu di a apertura, l'estatua era un fito in l'oceanu è hè stata utilizata com un fasgianu. Per 16 anni in a torch di l'estàtua era supportata da u focu.

Quand'ellu fubbe in questa cità, ùn aghju micca avete da turnà. Questa cità vi assicurà, è diventerà una parte di ellu, è ùn ùn vulete micca parte di a cità magnifica di New York.