Chì sò i parassiti periculosi in u corpu umanu?

In l'articulu "Parasites riescieii in u corpu umanu" vi trova assai informazioni uttellu per voi stessu. I parasitimi sò organisimi viventi o in u nostru corpu. Parechji sò micca innocu, ma alcuni puderanu causari malatie. U travagliu di u parasitoloogru hè di ricanusciri u tipu d'invasione parasitari è di prescrive u trattamentu adattu.

U corpu umanu pò esse un locu rilassante per parechje organismi, a maiò parte di quale ùn sò micca innomi. In ogni modu, alcune d'elli pò esse periculosi. A infizzioni cù parechji parasites pò diri à a morte.

Infezzjoni di u corpu

L'urganisimi più chjucu chì ponu causà maladie hè viruses chì sò visibili solu sottu un microscopiu electronicu. Sò caputi di ripruduzzione solu in i celi di u corpu. Poi seguita cumpurtamenta i fungi di bacteria è di levadura - organisioni unicellulari sbucchiati, visibili per un microscopu otticu. I più "invaders" di u nostru corpu sò chjamati parassiani. Stu termu unisci i più diversi organismi: da plasmodia (u più simplice, chì pò esse vistu solu sottu un microscope) à vermi, sanguisichi, àvuli è pioculi, chì sò organismi multicelulari cumplessi visibile à u vistu. Parechji cintolare di spezie di parasites pudemu vive in u corpu umanu o in ellu. A maiò parte di elle ùn sò micca dannighjate è ùn meritanu micca. Una parte significativa di quelli viaghja nantu à a pelle è u capeddu o in l'intestinali.

Identificazione di parassiti

U studiu di i parasites implicaru specialisti-parasitologi. U so travagliu hè di detta una infestazione parasita (chjamata ancu infezzjoni o impiante) è prescriva trattamentu adattatu. Parechje parasites, cum'è i pugni è i pugni, sò abbastanza grandi è sò per esse visibili à u vistu. Sò disfranchissimi, ma ùn sò micca periculosi in elli. Però, puderanu portanu e malatie assai seriu. Deteczione di questa hè dinò a respunsabilità di i parasitologi. Inoltre, a solitu, l'unicu raghjolu per a cunsultazione di un parasitologliu hè informazione nantu à i malati parasitari. I parasites sò menu cumuni in i paesi uccidintali, cum'è e cundizioni climatichi è una populazione più chjuca creanu cundizioni sfavatori per a trasmissioni è sopravivenza. U raghjone più cumuni per contactallu à un laboratoriu parasitulugia hè l'aparicio di sintomi incomprensibli dopu à u ritornu di un viaghju. U signali di una infestazione parasitaria pò esse diarrea, frebba è altri, sintomi più cumuni. I parasites sò particularmente cumuni in i paesi poviri, cù un clima cusì bellu, induve sò una di e cose maiuri di a morbidità. A causa cumuna di a frebba è di a mortalità in l'Africa hè a malaria; L'ankylostomiasi hè a causa cumuni di l'anemia in u mondu, è a cunvulsioni in adulti sò più spessu u u risultatu di a cisticercosse (una malatìa causata da e larvule di eterna vivente in u core). I parasitari pò causà diarrea, lesioni di i pulmoni, u sistema nervu è u core - a varieghja di sintomi di infestazione parasitaria hè assai larga. Finu à pocu tempu, i parasites anu statu una causa frequente di malatii in l'Europa, ma l'aumentu normi di vita è e mette sanitarii anu riduciutu a quantità di infezzioni parasitari. Tuttavia, questu ùn vole micca chì sta situazione ùn hè micca risuscitatu novu - per esempiu, a malaria in Europa hè eliminata solu in l'anni 1940. In ogni mumentu, una o più spezii di pezziunità periculosa di parasites pò causà una epidimica chì venerà a maiò parte di a pupulazione di u mondu.

Per stabilisce quale di u gran numaru di infezioni parasitari hà causatu a malatia, i parasitologi usanu trè mètudi. U primu hè un cuestione dilettante di u paci.

Case di a storia

I parasità più potenziale prulettanti viranu solu in certi espunzii geografichi, perchè prima di ricerca hè necessariu di esse precisamente duv'ellu duvintà u paci è quandu viaghja. Hè significatu di circà un parasite chì si sparghje in a parti di u mondu induve l'u paci ùn hè mai statu.

Microscòpia

U second modu di studià hè un microscòpicu cunventu. Certi parasites ponu vede cun u occhiu nuru, ma a maiò parte di elli sò micca troppu picculu per questu. In ogni casu, sò assai abbastanti per esse visibili sott'à un microscope. I parasitologi usu tenienti speciale per cuntrastà i samples, ma a più parte di parasites sò visibili senza ellu. Se un paciente migliu di malaria, i parasitologi analizà u specie di puddu. Per continuà u so genus, i parasiticamenti devenu multiplicate, perchè ancu se elli stanu nant'à l'organisimu di l'accumudate, almenu a presenza di oghji darà a so presenza.

Testi di lattice

U terzu uttellu utile hè un test di sangue. U corpu produce antibodies per a prutezzione di i parasites, è i parasitologi puderà detectar a presenza di questi anticorpi in u sangue di u paci. Questu serve com'è una prova indiretta di a prisenza di u parasitiu è vi permette di fà un diagnosticu precisu. A malaria hè una malatie cumuna, à spessu una causa di morte. I parasites sò trasmessi cù moschischi di mosquito. I sintomi di a malatia si parvenenu a gripe, in a mancanza di trattamentu pò pudè assicurà a coma è morte. Per u diagnosticu, hè realizatu un test di sangue. Protozoa sò l'organisinni singulari, unipochi di quale sò capaci di causà a malatia di l'intestione in una persona. Un protozone cum'è lamblia (Giardia) pò causà una malatia serosa in i persone cù l'immunità di enfasi, ma pò esse facilmente dette sottu un microscope. Ci sò parechji tipi di vermudi chì ponu causà una persona per avè un disordine intestinali. Parechji sò micca innocu, ma alcuni puderanu causari malatie. Diagnostu pò esse difficili, per determinà u tipu di patogenu precisa l'anàlisi di i pezzi. Ancu l'altri parasitic worms, per esempiu bandworms, affettanu u trattatu gastrointestinali, l'altri spezi inserisci in u corpu in altri mane, per esempiu per a pelle. Sti infizzioni si trovanu in i viaghjatori, in quantu in i persone cun l'immunità di enfasi.