Ernest Hemingway, biografia

Ernest Hemingway hè un famusu scrittore americana. A so biografia hè interessante è unicu, è u talentu sempre sera maravigliatu. Ernest Hemingway, chì a so biografia cumminciò 21 tulle 1899, hà allurbu di tanti opari chì migliori di lune sò leghje. Ernest hè natu in Oak Park, una piccula cità vicinu à Chicago. Ernest, chì a so biografia interessa parechji studi littirari, campava in una famiglia assai cultulatu. I so genitori di una prima età pruvatu à sviluppà u zitellu in ogni direzione. Dopu qualchì età ghjucata, Hemingway camina caccia cu u so babbu, visitò i paesi indi. Dad pruvatu d'insignà à l'amore natura è piglià un intaressu in l'aspettante vita di l'indiani. L'anzianu Hemingway, chì a so biografia furmò cum'è una persona invatinta à l'etnografia, vulianu assai u so figliolu maiò à continuà a so opira. In a famiglia di Hemingway, parechji generazioni di l'omu sò stati medichi, etnugisti è missieri.

Ernest Hemingway, a mamma, chì a so biografia ùn era micca cusì ch'ella di u so babbu, era assai interessatu à pittura è cantà. Quandu hà fattu a so debuta in a New York Philharmonic, è ancu era a ghjente chì insignava canta in un coro di a chiesa, ùn abbandunò micca u so desideriu di a musica. Allora un petit Ernest hà studiatu a ghjucà u violonfu è capisce a pintura. Sicura chì, com'è sapemu, a so biografia hè stata diversa, ma, però, u scrittore hà sempri sappiutu distinguà i boni ritratti è a bella musica. In certi stori, Hemingway hà utilizatu l'imaghjini di i so genitori in quantu prototipi di i so caratteri. Di sicuru, a so biografia hà sappiutu parechji cambiamenti, ma i tratti di caractère principale è e relazioni trà l'elli, cum'è l'attitudine cunversione, pò esse vistutu in parechji stori principianti.

U scrittore hà studiatu à u megliu scola in a so cità. Hè stata quellu chì hà infundatu l'amore per a so lingua è a litteratura nativa. À a scola, hà travagliatu in un periodu è rivista, induve era statu capaci di scrive u primu articuli satìrici, è pruvate ancu in un genre, cum'è a ficzioni. Ernest era u ghjovanu chì sempre hà pruvatu à ottene in tutti i più boni risultati. Fù u capitanu è l'autostru di u squadra di a scola, guadatau in cuncorsi in natazioni è sparati, divintò editore di u ghjurnale di a scola. U scrittore favuritu di Hemingway in i so anni di scola era Shakespeare.

Quandu Ernest era in scola, u scrittore Ring Landner era in moda in quelli parti. Hè per ellu chì u ghjovanu scrittricista pruvò d'imitatu i so primi tentattivi à scrive una penna. E postu chì Lardner hà statu nutatu per l'ironia è di u pensamentu liberu, Ernest hà scrittu ancu in un stil similar, chì hà permessu chì u maestru di a classa vene da l'inspectore per e libertà parechje di u so studiente.

In u 1916, u ghjornu di a scola publicò trè storii di Hemingway, chì deve esse distinga da u so primu travagliu. Questa hè a storia "A Corte di Manitou" (a basa hè u folkloru indianu, a storia cuntene à l'assassiniu di l'anticu cacciatore di u ghjovanu), "Hè u culore" (a narrazione hè di un bughjone anzianu chì rende qualcosa di cunvenuta) è "Sepia Ginggan" (una storia d'una indiana chì si parra di u so cane è u tabacco, certi volte ricorda di a brutal massacre di un omu chì anu offrittu offisu).

Oghje in queste storia pudete vede i primi caratteristiche è i funziunarii distinti di a lingua litteraria in inherente in Hemingway.

In l'annu di l'estiu Ernest spessu scappò di casa. Hè fattu per una ragione simplice - ellu voli vede u mondu cù i so ochji. A vita in a so casa era cusimadiu, ma ordinariu, è u zitellu vole vede è apre studi qualcosa di special. Allora ellu viaghjera à l'altri cittati, hà travagliatu cum'è un arruvatoghja d'un carbuiu o un cammarinu in i stradali vicinu è hà vistu diverse persone. L'imaghjini di assai di quelli fùbbenu prisbarta cum'è prototipi per i so stori. Ma in l'inguernu Ernest pascia in Chicago, unni studiau u pughjilatu. Ci era ancu capaci di vede parechje caratteri interessanti da u mondu di l'sport è u mondu di a mafia. Sti caratteri sò ancu esse stati erume di i so stori.

In u 1917, l'America intrinu in a prima guerra mundiale, è Hemingway solu vulianu unisce l'esercitu, ma per a vista povira ùn era micca stata presa. Ùn era micca à l'università. Invece, si n'andò à travaglià in un periodicariu in Kansas. Ci era quì chì u zitellu amparatu e cennii basi di l'opara di u ghjurnalista è basatu annantu à questu scrissi "centu mandatu di ghjurnali".

Dopu chì, Hemingway hà sempre in fronte, ma micca un suldatu, ma un paramedic. Si metti à u front italià, prestu prestu à i truppi di scucchumu è hà ricivutu dui medichi per u valore. L'armata furtificò u ghjovanu, ma, à u stessu tempu, hà purtatu assai lotterie, chì Hemingway dopu scrissi in "Farewell to Arms! ".

Dopu à a guerra, u scrittore hà travagliatu parechje ghjornu in u ghjurnale, ma, a fine, hà realizatu chì era difficultu per ellu inviste in u quadru chì l'editore si mette è scrive nantu à ciò chì ùn hè micca cunsideratu interessante è necessariu. Dunque, u scrittori u ghjornu di u ghjurnalismu, hà pigliatu un travagli creare. Di sicuru, prima era difficiule per ellu, ma ùn pèrdite micca u cori è hà continuatu à scrive. In u risultatu, grazia à u travagliu duro è l'abilità à maestru di u pen, in u 1925 u scrittore scrivia u novu "U u sole si sviluppa". Fu ellu, publicatu in u 1926, chì hà purtatu l'ecunumia di Hemingway. Finu à u trentanè annu, u scrittori hà creatu quattru libri sensacionali, è in seguita, i Stati Uniti inizenu una crisa, chì ponia u so ombra nantu à u travagliu di Hemingway. E ancu era sempre in quellu tempu in Auropa, u scrittrici hà veneratu tuttu ciò chì succidia cù u so paesi nativu.

In u 1929, l'autoru riturnò in i Stati Uniti, perchè ancu hà vedutu cumu u fascismu vinni natu è ùn volenu firmà quì, trasfirìu a Florida. In u 1933 pubblicò a so terza cullizzioni di stori curtite "U Guvernatore Ùn Baure Nata". Stu libru novu inclusi storii di sfarenti anni. Stu cìpidu si distingue da a penisula è l'inghjulia. Hemingway hà sappiutu com'è un strangeru in u so paese propriu, dopu à deci anni chì vive in Europa.

Duranti a Siconda Guerra Munniali, u scrittrici torna funu à u fronte. Hè nantu à a guerra chì parechji di i so storii di e post-guerra. Sicuru, a guerra hà fattu scrive u scrittore anzianu. Pigliò chì prestu a so vita finisci. Nta l'ultimi anni, viaghjà à i so locu nativu è scriva i so latest stories. A notte di u 2 di lugliu di u 1961, u scrittore brillanti Hemingway ùn era micca diventatu. A so biografia hè stata cusì unica è eccellente chì ùn pò micca esse posta in un articulu o ancu un libru tutale. Era un omu d'onuri, un ghjurnalista talentu è scrittore chì abbanduneti tanti tesori letterarie à a ghjente generazione.