Kurt Vonnegut, biografia

Kurt Vonnegut hè un famusu scrittore americana. A biografia di Kurt hè interessante è unicu. A quantu di ciò chì includia a biografia di Vonnegut, riflette nantu à e so storia in un modu o un altru. Kurt Vonnegut, chì a so biografia nascìu l'11 di nuvèmmiru, 1922, nasciu in a cità di Indianapolis.

A strada, Kurt Vonnegut, chì a so biografia hè cunnessu cù sta città, spessu di u cumentu in i so stori. Hè quì chì Vonnegut hà campatu è a maiò parte di l'eventi di a so novu si sviluppa. A biografia di l'scrittrici principià in quelli anni chì a crisa mundiale è a grandi diprissioni hà iniziatu. Kurt hè natu in una famiglia intelligente è era u figliolu d'un architettu. Ma, a causa di u fattu chì ci era una diprissioni in u mondu, u Vonnegut più anzianu ùn puderete sfruttu di grandi prufitti.

A biografia di u scrittori di u Vonnegut più jove hà iniziatu dopu à scrive l'articuli. Kurt hà purtatu una colonna in unu di i ghjurnali lucali, pruvèndinu ellu stessu scrittore. Ma, però, quandu hè vinutu u tempu di sceglie u capu à a qualità studienti, Kurt ùn hà sceglie micca u so scelta in u ghjurnalismu o in filologia. Ghjè andatu per riceve una educazione à u Dipartimentu Chimicu di l'Università Cornell, in u New York State. In questu istituzione educale, Kurt passò trè anni: di u 1940 à u 1943. u tippu puderia finarmenti a so educazione, ma decide di cutà offu quandu sappieghja di u bombasticu fascista di Pearl Harbor. Dopu stu incidente tràgicu, Kurt hà decisu di scrive in l'armata americana è si n'andò à serve. I batticu l'annu, è da quandu, da u XIII à u XIV u ferraghju 1945, fù fattu prigiuneru da un prigiunieru. Dopu questu, Vonnegut hè arrestatu in Dresda, in prigiò. Pocu, a caciu bombardava i pianu di l'armata suvietica è Kurt, cù sei zitelli chì eranu puru prigiuneri di guerra, miraculously survival, amparatu in u sotano. Questa cuntrollu sana sia a basa di una novella autobioggistica chjamata "Slaughterhouse Five, o a croazade di i zitelli". Da u captivity Kurt hè stata liberata in maghju di u 1945 è da volta à i Stati Uniti d'America.

Dopu à a guerra, Kurt hà decisu di cuntinuà i so studii. Ma, ùn hà chjamatu più chjucu, perchè ellu hà sceltu l'spezialità "Antropologia" è hà intrutu in a scola di graduate di l'Università di Chicago. Mentre chì Kurt studiau, ùn hà micca scurdatu di e so attività di scrittura. Hè più precisamente, aiutau a guadagnà vivente, alimentariu è vestitu. À quellu tempu, Kurt hà travagliatu com'è rivista criminalu in un pericardu di Chicago. In u 1947, Vonnegut decide di difenda u travagliu di u maestru in u tema "A relazione inestabile entre u bonu è u malu in i tempi senzeli", ma, dopu a difesa, u dipartimentu hà cunsideratu chì u travagliu hè di qualità poboa è ùn meriteghja micca un diploma di maestru à l'scrittore. Ma, in parechji decennii, Vonnegut averà ancu pruvucari ch'eddu si sia cumplittamenti tutali di stu titulu. Hè stu dipartimentu chì li darà un diploma per a romanzu "A Cradle for a Cat", chì in u 1963 trascinarà u mondu sanu.

Ma, prima di quellu tempu, ci era ancu anni è anni. Intantu, Kurt, vinticintu di cinc'anni, passò per circà u travagliu è cuminciò à fà una carriera in "General Electric". Avà travagliatu, Kurt s'hè rializatu ch'eddu vulia è deve esse attività di scrittura. Perchè, digià in u 1950, a so prima storia era pubblicata in a rivista, intitulata "Rapprisbata nantu à l'effettu di Barnhouse". E l'annu dopu, u scrittore novu hà decisu di dimissioni di a cumpagnia, induve hè simplicmente interessante è trasfirìu a Massachusetts. Quessi anni passati sò diventati per Kurt in tempu di ricerca per elli è di modu di guadagnà. Hè intrattinutu in una varietà di travagliu. Dopu qualchì tempu hà insignatu à l'scola, è cuminciò à travaglià cum'è vende di vendita di autucutichi. Duranti l'annu scritti pocu è solu in u 1959 u mondu visti u so rumanzu "Sirenze di Titan". Era questu travagliu chì era u primu passu di Vonnegut à a fama è u successu. Dopu à a pubblicazione di a romanzu, u ghjovanu scrittricu hè stata nutata annunzie è a so vita principia per sviluppà rapidamente.

Dopu questu, hà scrittu assai. I so rumanzi anu maravigliatu da a so ambiguità, filosofia profonda è metaforica. Di sicuru, ci tocca à scurdà per separà u novu "Cradle for a cat". Pò esse attribuita à u genre di dististia. Ma, in questu travagliu ùn hè micca solu un mondu ideale chì, in fattu, hè solu di ideale. Inoltre, u libru criatu una filusufìa pruspettiva nova, hà introdutu novi cuncetti è parlendu u significatu di a vita in un modu completamente novu. "Cradle for a cat" hè una storia di u bonu è u malu, annantu à a so rilatività. E ancu chì l'invenzioni umani pò fà perisce, ma inizialmenti foru circate di e cose chì puderanu purtari boni è aiutanu. Ci hè parechje stori in u novu è parechji volti, ma sò intrudutti in una, perchè deve esse cusì. Perchè chì? Chistu spiega a filusufìa è l'insignamenti di Bokonon - l'omu saggiu, chì, dopu tuttu, spiega à u prutagunista u significatu tutale di l'essere è ciò chì succede. Paulu è veru, "Cradle for a cat" - questa hè una verra capedda di a littiratura americana, chì ti face u mondu assai diffirenti.

Di sicuru, Vonnegut hà parechje ghjustizia belle. Tra l'elli pudete distinguish "Shaking Star", un libru chì Vonnegut finita l'annu d'avanti da a so morte, è ancu di "Ughjettu pè Championna, o Farewell, Nilu l'oghje", "Small Not Missing", "Galapagos", "Focus-Puff". Ma, in fattu, tutte e mostru di u travagliu di Vonnegut sò digne di i persone chì lighjenu è ammirabili l'abilità di l'escriptore per cumunicà a so filosofia, veduti nantu à u mondu è a vita, è ancu per parlà di l'avvenimenti ch'eddu hà sappiutu.

Kurt Vonnegut era veramente un omu genius è hà campatu una vita longa è interessante. Ellu murìu l'11 di aprile di u 2007, à l'età di ottanta cinque. A vita di u scrittore hè interrompitu per un accident. Ellu scigliò è cariu nantu à a strada vicinu a so casa. A caduta porta à un traumatic brain injury, dopu chì Kurt ùn sia micca pussutu ripiglià. L'escriptore fù intarratu cù tutti l'onuri, è u 2007 in a so cità nativa hà chjamatu l'annu di Vonnegut.