Pepiniere interni: allamanda

I Pianti di u Clan Allamanda sò di a famiglia di Kutrovs. Questu genu in latinu hè chjamatu Allamanda L., comprende circa, 15 varietà di lianas e arbusti persunale. I parcorsi appartenent à stu genus pò esse truvatu in i tròpichi di l'America, in a so parti cintrali, è in i sittintriunali è miridiunali. I pianti d'allamanda di l'acqua internu sò usati per a vertu di verticali strutture è cumpusizioni.

Spezii Clan Allamanda: spezie.

Allamanda oleandrolic hè un arbulu abbastante, circa 90 centimetri. Da a so spartenza sò spedizione arrustuti. A pianta alleate possu forme elipse, allungatu, punitu. In longhi si righjunghjenu i 12 centimitri. A cima di e foglie hè u verde terrestre, è sottu, sò più ligne. A larghezza di i fiori righjistu à 4 cm, i pedicels sò longu, u culore hè giallu. U tubulu di corolla hè infundatu à a base.

Allamanda hè un laxattivu. Questa spezia hè a più cumuna di tutti i tipi di allamanda. Hè una strata di Liana, chì righjunghjendu una longu di sei metri. I so largheghjani alargati longsani sò oveidi in forma, arrivanu à 14 centimetri in longu, è quattru in larghezza. Futtogliu sò pùblicosu sopr'à e vini, è di sopra sò scritti. I fiori di lianas sò cullate nantu à a cima di rimuti. Sò tubulari, assemigliate un funnel, a so larghezza hè di circa 6 centimetri. U so culori sò orveglianu urente cun un ombra blancuzza. In a forma cultivata, a Liana hè parechje forme. Spessu anu evaluatu com'è spezie vegetale indipendenti.

L'allamanda hà un laxattivu, cum'è l'annunziate quì, sò parechje varietà, un di elle hè Allamanda "noble". U so funziunalità distintivo hè u risu di u culuvisu è i lanceolate largu sillà sessile allargate, chì in a larga 20 cm in altitudine. In u cima, a folla hè puntatu, a parte trasversale di a staghjetta hè pubescente. Ogni node tenere 3 fogli. I fiori sò più gustoso, u so aroma s'assumiglia à l'olfattu di a magnolia, per fora sò gialli cù un tinte d'oru è una spezia bianca in a gola. In diametru, fiori fiurisci 12 centimetri.

Un altru tipu d'allamanda hè Allamanda "Genderson". Questa varietà hà a capacità di cultivà prestu. Hè manighjate di coghju di coghju, sò recullati per 3 o 4 piezzu. Hè fiori grossi, u culore hè alchimatu o u ghjàllicu, ci sò 5 spots brillanti nantu à i petali. In diametre reachonu 12 centimetri.

Allamanda "big-flowered" hè un altru tipu di pianta. Hè spessu usata com'è una pianta d'àpel perchè à i so ghjudicate. U criatu in a pianta hè rallentata. Follette di sta spezia d'allamanda sò lancole, ovoide in forma. Quandu a pianta fala, assai foglie di lumi-gialli prisenti nantu à questu. U so diametru hè spessu di circa 10 centimitri.

Una altra spezia di allamanda hè a "Schott". Hè un liana, i so rami sò warty, rimmi sò pubescente. A so alte hè abbastanza veloce. L'arba sò lanculati, assemblati in nodi di 4 piezzu. Questa liana fiasca assai effikačmente: i culori combina u sfondu giallu cù strisci di marrone è u bassu di un tonu giallu scuru.

Allamanda hè viulente. Hè una liana, criscenti lenta. I casci sò elittichi, densamente pubescente. A so lonxitude alcuna 15 centimetri. Hè colughe per 4 pezzi. Fiori fiori viole di tonalità viulente. Sò spessu situati nantu à e cime di i rimjiet.

I pianti di u Clan Allamanda: cura.

Tutte e piante di u generu sò assai vispu. Ancu porta a luz diretta di u sole, ma in una quantità valore. Per a piazza di allamanda, i finestri chì avianu orientatu à sudu-est, sud-ouest, è sud sò adattati. A pianta pò esse usata per aduttà un conservatoriu è un serra.

Allamanda ùn pò esse firmati. A temperatura ottima per a pianta allamand hè 24 gradi. In u periodu di restu (da novembre à a fini di ferraghju), hà bisognu di creà cundizioni cun un regnu di temperatura di 15 gradi. L'acqua di questu tempu si deve esse moderatu.

In veranu, a regola hè cresce, ma u sustrattu ùn deve esse micca moltu effittivamenti, cum'è però, e overdried. In l 'invernu, solu a cima di a terra in u pote devendenu seca.

L'umidità di l'aire chì l'allamanda si senti cunfurtatu hè di circa u 70%. Duranti a staghjoni di u crescenu, hè spessu spulatu. Un cuntenutu cù una pianta ponu esse postu nantu à una statua cun culatta è torba. Quandu spraying, ùn avete bisognu di acquistà acqua nantu à i fiori, questu puderanu affettinu affettivu di a decolorità.

Quandu allamanda hè attivamente cultivatu, deve devenu esse alimentatu cù fertilizzanti organici è minerali. A cuncentrazione di l'abbinimenti averebbe esse ordinariu, cusì chì si cumenta più di i fiori interiors.

Per allamanda a splendore, ci vole à taglià nantu à l'ultimi ghjorni di nuvembre. Hè strappatu nantu à i nomi di u focu da a mità rivolversi. Per i ghjovani rimoti, pudete utilizà pizzicherie. Quandu ci hè una stagione di crescente, hè bisognu à trimà a pianta, sguassà i rivolti spinzonii è grossificanti. A pianta anu vitture tajate, perchè deve esse ligata.

Quandu u cuteddu di a pianta, avete aduprà guanti, perchè a pianta hè u zucchinu veludu.

U trasplante deve esse realizatu dopu à vultulemu, questu, in a primavera. I pianti ghjovani sò generalmente trasplantati ogni 12 mesi, è adulti - in menu spessu. A terra in a pometa chjamate turf, humus, terre frondoso, torba e sabbia. Ùn ci era micca assai suli. A maiò parte di tutte a terra fronda.

Allamanda hè una pianta chì pò esse prubilita da e tingdi, e piante. Questa pò esse fatta in i primi ghjorni di primavera o in l'ultimu mese d'inguernu.

Sow the seeds in a terra hérita, lumetta consisting of sand e turf. A temperature deve esse constante - circa 25 gradi. A stanza hè ventilata, è u pianu hè spulatu. Seeds ghjudicammi in 6 simane o ancu prima.

Quandu cresce cù l'aiutu di e tingdi, i frutte sò scelti chì sò casi lignificati. A larghezza ùn deve esse più di 10 cm. L'esurtazione deve esse stallati in a sabbia, chì deve esse humite. Sì i cuttings sò trattati cù agentsi stimulanti di creazione, per esempiu, l'acidu succinu, u patrimoniu o heteroauxin, è furnisce caliu bassa, a radicazione serà più veloce è più affidabile.

A temperatura ùn deve esse più nè di 22 gradi, in constantità hè necessariu di spraying e aeration.

Dopu à e cuttuli raghjunghjenu i radichi, avete bisognu di scelta. Per fà questu, un sustrato chì hè custituitu da sona, terra di humus, terra di turf è foglia, presa in e sti parti, hè adattatu. Dopu un laprime di un mesi è meziornu, una ghjovana pianta deve esse curazioni è ancu per un adultu.

I prublemi chì puderianu arreri à l'infermiera.