Casa agave agave

Agave (a penna cù u noble grecu, eccellenti, notu) hà cunsideratu u nome in onore di a figliola di unu di l'antichi reis grechi. In natura, creci più di 300 spezie d'agave. A patria di l'agave hè l'isuli di u mari Caraibicu, unipochi crescenu in Amèrica Centrale è in l'USA (in u sudu di u paese). In a seconda mità di u XVI secolo l'agave hè statu purtatu in Europa cum'è esotico, induve diventa populari com'è una pianta ornamental incheminante. Siccomu l'agave hè una pianta è amatori, in a terra aperta, pò esse cultivatu solu in i paesi di u Meditirraniu in a Crimea è in u Caucasu, in a latitudine moderne è nordu, hè pussibule cultivate agave solu in serduci o macchi.

U tipu più cumuni di l'agave hè u Americanu. A so patria hè u Messicu, chjamatu dopu à l'agave (in a traduzzione "u locu di l'agave").

A pianta casa di l'agave hè una pianta perenne cun un tezzu curtu o l'assenza assicurata. E grandi fogliosità cunsultate sò cullate in una rosette rosette, firmata à u toccu è cù spine à l'estremità è di i lati di e foglie. I foglie pò esse di parechji culori di grisgiu, verde, à sfumature bluid. In certi variità d'agave, i foglie sò filamenti nittone è bianchi è raffi à longu i verni. A superficia di e foglie hè cuparta cun una cera bianca.

L'Agave hè una piantagione chì si fiascu sola sola, dopu a quale si detti immediatamenti. Quandu u fioru, a pianta tira un ziziu fiore enorme (finu à 10 m), induve l'incusciata colossu si trova di migghiara di picculi funghi in funneli di culore giallu. In u prucessu di furmazione, ci sò furmati numerosi prole di raghjendu, chì sustituìanu a pianta morte.

In a nostra latitudine, u agave hè cunnisciutu com'è una pianta ornatuali di vinticcu, chì hè utilita in u disignu di lettu di fiori, i jardinu è i parchi cù fiori, è ancu in u verde di i ghjali d'inverno è di stanzi grandori. Comu una pianta d'interieur, l'agave hè raru.

Cum'è una pianta di pote, i varietà di l'agave sò stati usati, chì sò diffirenzii in u so tazziu chicchiu è u picculu creazione per l'annu. A pianta d'agave riproduce bè da i crescite, chì sò assai fàciule è di l'arrabbiari. A ripruduzzioni hè ancu prodotta da e zitelli, ferri, chì formanu à a basa di u troncu. A crescita hè intaglio in prima è permessa di resiccà un pocu di u cuteddu, postu chì hà postu in un vivero. I migliori per u crescita sò unseparatu, i posti luminati è assolani. I pianti comi corsi moderate. In u invernu, i pianti sò stati manteni in un locu friddu è seccu, induve ci hè moltu lumine. Cù una mancanza di ghjornu di ghjornu, un ghjornu lume hè allargu artifice. L'acqua è assai gustu.

Situazione. L'Agave appartene à a categuria di pianta unpretentiosa. Hè stata bona ancu in i ghjorni più cali in u sole, crece bè in a penumbra. Allora u sughjettu di nutriente per questa pianta hè custituitu da grande rame di rinu è di humus vegetale. Questa mistura hè tutta è mistetta. À u fondu di u pote, u drenagiu vole esse spustatu (hè megliu usatu ladri broken e scorci di pezza). Quandu u pianta hè necessariu d'assicurà chì u collu di a pianta ùn hè micca cut-off, altri ch'ella a pianta hà pudete scansa in questu locu è sia moriri. U cervicu avissiru esercitu circa 1, 5-2 cm. I plantes chì ùn abbiate micca una altezza di 15 cm sò trasplantati annumente. Quandu stu tagliu hè rializatu, u trasplante hè stallatu una volta ogni pocu anni.

Cura. À l'estiu, a pianta hè regada assai moderata, assicuratevi chì u latru scorru ligne, pruvate micca di trasfigurà a pianta. In u invernu, a regola hè fatta da quì un ghjornu. A pianta spessu ùn hè micca sprachjata, a megliu spartatura hè u foliar top dressing (à l'estiu). Per quessa, aduprate a suluzione di a preparazione "Buton", chì hè diluzia in una ratio di 1 g per litru di acqua. Per aderenza megliu di a suluzione à e foglie di a pianta, ch. sapun di liquid, u megliu d'usar sapun senza additivi aromatizzanti.

Questa pianta hè sensibilita à u vestitu supraniore, chì devi esse faciule regularmente (micca più spessu 2-3 volte à u mesi). Nitrofosc (L) è liquidu "Sodium Humate" (st.l), "Agricola" per i culturi decorattivi (tsp) è u fertilizante lìquidu "Ross", art. l. ). Tutti i fertilizatori sò ricumpandati per altri. Da chì sarà sceltu l'approcciu di a ravita principale di dressing depende da a forza è stagnante di a pianta. Per rego è superiore, hè aduprata l'acqua stabilita di a temperatura di l'ambienti. Ùn piacere acqua fridda, risicate per sempre ruinendu u vostru petite.

Pesti. Cum'è tutti i pianti, l'agave hè attaccatu da e parolle è soffre per a malatia. I principali in l'agave sò spider mite, pulcino è scab. In a lotta contru addee drogu cum'è: "Iskra" (piglià 1/10 compressi per u half litre d'acqua). E contru l'armanu, a droga "Aktara" hè efficace chì hè diluzia in una ratio di 1g à 5 litri d'acqua urdinaria.