Funzioni di l'hemisferiu cerebrale di u forebrain

I hemisferii grandi sò e più alti di u curu. In l'omu, i hemisferenzi cerebrali sò perfetti in a paragunazione cù u restitu di u cori, chì in tantu fa distingue u scuru di l'animali è l'animali. I hemisferii lighjeru è u dirittu di u cori sò siparati da l'altri una frazzetta longhinosa passendu a via mediana. Se vi vede a superficia di u cervu da l'altitudine è di u cantu, pudete vede una staggia à scansa, chì accumene 1 cm da u puntu intermediu trà i pezzi anteruli è i laterali di u cori è hè diretta in girà. Questu hè u surdu cintrali (Roland). Sutta, nantu à a superficia di u latru di u cori, passanu a seconda schistlateral (sylvia) furrow. Funzioni di l'hemisferiu cerebrale di u forebrain - u tema di l'articulu.

Attività di u cori

I hemisferii grandi sò suddiviciati in pezzi chì i nomi sò datu da l'osse chì coprenu: • I lòculi frontale sò situati davanti à u Roland è u sulcolu Sylvian.

• U lògu di tempiu si trova annantu à u centru cintrali è sopra a parte trasparenti di u sulcus sullicenti; si stende oghje à u sulcendu parieto-occipital - una distanza chì separa u lòbula parietale da l'occipital, chì si forma a parte trasversali di u curu.

• Lu lobby tempurali hè a zona situata sottu u pruduttu sylvé è bordering da a volta di u lobby occipitalu.

Cumu u cori accumente intensamente prima di nascita, a corti corticale cerebrale cumincià a crescita a so superficia, formantie dovuti, chì porta à a furmazione di un aspettu caracteristicu di u curu chì s'assumiglia à una walnut. Quessi chiaramenti sò cunnisciuti cunvoluzzioni, i grooves chì dividen l 'acque sò chjamati furrows. Certi ranchie in tutte e persone si trovanu in u stessu locu, per quessi anu usatu cum'è guideli per dividendu u core in quattru parti.

Sviluppu di cunvoluzzioni è manciati

Furrow è cunvoluzione accumincianu a prisenza nantu à u 3-4 mesi di u sviluppu di u fetu. Finu finu à quì, a superficia di u cilebbasi resta tranquilla, cum'è u culu di l'acelli o anfibbiani. A furmazione di una struttura fendu una crescita in a superficia di l'escàccia cerebrale in cundizioni di un volumu limitu di u cranium. Difartenti partii di a corti ani realizatu specifici, funzioni assai specializati. U corti cortu pò esse divisu in e seguenti zoni:

• Zones di motore - inizià è cuntene cuntrolla i movimenti di corpu. A zona di mutore primariu cuntrola i movimenti arbitrarie di u bbuagunu di u corpu. Dopu à u fronte di l'arnese à u corpu mutivu hè u chjamatu cornestu premotor, è a terza regione - una zona di motorea supplementu - hè nantu à a superficia interna di u lobby frontal.

O sensorii di u cortical cerebral percive è generalizate l'informazioni da i receptori sensittivi in ​​tuttu u corpu. A zona somatuensensoriale primaria riceve l'infurmazioni da u partitu di u corpu à l'oppostu in a forma di l'impulsi da i receptori sensittivi di u toccu, u dulore, da a temperatura è di a pusizioni di i jungle è di i musculi (receptori propioceptivu).

A superficia di u corpu umanu anu "representazione" in i siti sensitivi è di u mutore di a corti corticale cerebrale, chì sò urganizati in una certa manera. Un neurosurugue canadianu Wilder Penfield, chì praticava in l'anni 1950, creò un mapu unicu di l'area sensitiva di l'angulo corticale cerebrale, chì percive infurmazioni da diverse parti di u corpu. In parte di a so ricerca, hà realizatu sperimenti in quale ellu sugetti chì una persona sottu l'anesthesia lucale si descrigui i so sentimenti à un momentu quandu stimulò certi arghji di a superficia di u cori. Penfield hà truvatu chì l'estimulazione di u gyrus postcentrale fate sensazioni tattile in spazii sputichi nantu à a meza opposta di u corpu. Altri studi anu dimustratu chì u voluminu di l'arnissi cortex cu rispunsevule per e diversità di u ghjattu umanu depende più di u livellu di cumplissità è a precisione di i movimenti realizati da quellu à a forza è u voluminu di massa musculare. L'arnese cerebrale hè custituitu da dui stati principali: a materia grisa hè una strata prima di ciuciule di nervi è glial circa 2 mm di grossa è una sustancia blanca chì hè furmata da fibri nervi (axon) è cèl·loli gliali.

A superficia di i grande emisferii hè cuparta cun una capa di materia grisa, chì u spessu varia in 2 a 4 mm in parechji parte di u curu. U materiali grigi sò furmati da i córpi di e cèl·lula nervosa (neuroni) è di i cilioli glial chì facenu una funzione sustinzora. In a maiò parte di l'escàccia cerebrale, sei capas separati di caghjeru pò esse detecciutu sottu un microscope.

Neurune di a corteccia cerebrale

I corpi (chì cuntenenu u nucleu di cèl·lula) di i neuroni di a corti corticale cerebrali difendenu sustancialmenti in a so forma, però, solu sò distinti dui dui principali.

U spessione di i sei capasti di caghjuli chì formanu l'escuntura cerebrale varia assai in a secunna di a zona di u cori. U neurologistu German Corbinianu Broadman (1868-191) investigava sti diffirenzii di u scienza di i celeri è i visione sottu un microscope. U risultatu di a ricerca scientifica di Brodmann hè a divizzione di a corteccia cerebrale in 50 siti separati nantu à basa di certi criteri anatomichi. I studienti susseguendu anu dimustratu chì "i campi di Brodmann" perciò cusì à ghjucà un rolu fisiologicu specificu è pussedi modi unichi di interazzione.