Oghje quasi ogni casa pussedi almenu un pocu numme di plastica, utensili unibre. Per esempiu, micca longu in un pancu si pigghiaru a porcellana ordinale, vetru, utensili di metudi, è dopu à u restu era obligatu di esse ritruvatu in casa è bè bagnu propiu. Questu hè assai cilibriatu da u restu di a hostesse.
Storia di vette disposer
À u principiu di u XXu seculu, ovenu dispunibile parechje in l'USA. In u iniziu, solu i vetri di carta eranu produsciati, dopu avè cuminciatu à fà culleri, piatti, cutidianu, schernacci. È à a fini di l'anni 1950, quandu a pruduzzione massima di dispunibuli unziunati fu lanciata, i materiali di polirulenticu accuminciavanu à rimpiazzà u paper In ogni casu, i fabricatori moderni ritanu à a pruduzzioni di utensili di carta, perchè hè più sicuru è micca micca tossicu.
U nostru paese hà avè principiatu ancu aduprà platti uniberi cù cupcakes paper, ma a qualità è l'apparenza sò assai dispunibili, per esempiu, per bevande caldo chiù è da ùn sia micca ardente, era necessariu d'inserisce una tazza in un altru.
In l'URSS avianu parechje stabilimenti d'alimentarii veloce, è ùn ci era micca esame di utensili unibre. Dopu un tempu, o megliu in a meza di l'anni 1990, a Russia accuminciau a pruduttivi di carta e utensili plastichi, in qualità, micca inferituali à l'Europa è l'Américanu.
Seguretat, qualità, cunservatore - sò questi i prublemi principali chì sò oghji presentati per i platti uniberi.
Prato di utensili plastichi
Durante u prucessu di polimerizzazzjoni di elementi, sfurtunatamente, ùn hè pussibile di alcoltà chì e molécule sò ghjunti à u duminiu dumandatu, perchè qualchi molecule sò ancu attivu, chì significanu chì ponu ghjunghje à u cuntenutu di i piatti, è dopu in u corpu umanu. U processu hè accelerata quandu u tè caldo o un caffè hè spressu in quelli platti, u cummerciu cale hè aplicatu.
Certi produtti plastificati cuntenenu salti di metalli pesce, stabilizatori dannuzii, è una quantità d'altri sustanzi tossicali chì, quandu incalfate, intrinu u nostru corpu, è cù un usu ripetitu, ancu più cusì. Per quessa, in nisun casu ùn avete da riutilà i platti unibittariu.
L'uttini di acrilica è d'estru aquinu ùn sò micca prezzu è ponu cunsiderà chì ùn pò esiscibile. In ogni casu, in u praticamentu, i platti d'estirene sò spessu. Tali pezzi ponu esse riutilate, pò esse lavatu da a manu o in un lavapiatore, ma ùn pò micca esse messi in un forru microwave.
U polipropileno hè un material rìmpiu per a pruduzzioni di platti. Ogni utensili da questu materialu sopra temperatui à 100 o C. Hè moltu usatu in i picnics, partiti è altri avvenimenti disposti in l'aire frescu. Tali pezzi sunnu megliu lavatu da manu, ma hè pussibule in un lavapu lavà. I platti di polipropileno pò ancu esse usatu in un forno microondas.
U policarbonate hè un materiale d'alta calidad è caru (custituisce 5-6 volta più caru). Da questu materiale viste per l'alcooldu sò fatte. I platti policarbonate sò lavati è usati in un forno microondas.
I platti fatti di u poliestirenu sò sottupostati à sopra à temi differenti, è, in regula, ci hè un imbastu pertinenti nantu à ellu, ma a più spessu di sti utensili si sò pensati per prudutti friddi.
U polistirenu spuma per a calma hè più stabile: in suche pratiche pudete furnisce e nutizie cale è tè, è cum'è a cunnuttività di u calore hè povira, ùn ùn briona micca e mani. Tali pezzi sunnu fàciule di pulisce in un asciaglio, pò esse usatu in un forno di micru.
Di melamina in a industria kimica, com'è a più cunnisciuta, vene una varietà di a so rinomata formaldehyde. À i pezzi fatti di melamina, ci hè spessu una gran quantitata di formaldeidi, chì hè tòxica per l'omu, è spessu u cuntenutu di questa sustanza supera a norma permissibili per decende di volte. I platti da a melamina hè una periculu è currettamente à u corpu, affinchì ancu i pruduttori gestionanu à aduprà da aghjunghje a forza per l'asbestos, chì pò causà u sviluppu di u cancer. Hè per quessa chì a coperazione hà cessatu di utilizà l'asbestu. Hè ancu necessariu di valdi in quessi utensili qualchi cosa calurusi, cusì accunsente u formaldehyde hè stata assignata. Eppo, i disinni nantu à quelli platti pudaremu esse guardatu à a dannu di a pintura, in u quale hè aghjuntu.
Un uttuli un tempu sò fatte di polivinilo di cloru. Avanti di stu materiu - hè liggeru, durable, rusticu, adattatu per diverse situazioni è faciule à pulisce. Ma ùn sò micca infurmatu nantu à a volatilità è a toxicità di u polivinilu di cloru da i pruduttori: u materiale disintegrate rapidamente se una vascula si spunta in una buttiglia di questu materiale, poi volte e toxine hà da entra sottu, è questi i tosini entra in u nostru corpu.
E ancu i medichi dicenu chì questu ùn hè micca periculatu per u nostru corpu, madura, assorbendu milligrami di toxini ghjuridichi, ùn ponu esse in vista chì i malatie pirotele sò ghjunti. In u risurtatu finali, ogni platti plastichi affettualamenti a nostra salute. L'usu raru di i prublemi tangibule ùn hè micca causatu.
U stessu nomu di "dispunìvule di vitii" parla per ellu stessu, hè pensatu per un usu unificatu, ma nè cum'è per ripetutivi. Ma, sfurtunatamenti, i nostri compatrioti ùn paganu micca l'attinzioni à questu. Tali platti avissiru esse rimiutu sùbitu dopu à u primu usu, perchè era inventatu per questu scopu.
I pruduttori di crescenu à i so prudutti ponenu un marcatu, è utensili plastichi ùn sò micca esvisione, solu tenutu d'apreghjunghje à capiscenu a notazione. Per esempiu, PS says chì i piatti sò fattu di poliestirenu, è per quessa, ùn deve esse micca aplicatu è spressi calori, cum'è cù i nutizie riceve tene cumpresi i tossini chì distrughjenu u furu. A designu PP indicatu chì i piatti sò fatti di polipropilene, chì hè stabilu à u calenzariu, perchè pò edda bè e mancià platu caldo. In ogni casu, si chistu hè un valdi di carta, ùn avete micca riutilatu.