Mimosa --plantina

Probabilmente, u sguardu di a mimosa mimoria hè cunnisciuta per tutti. Senzualmente afecta a capacità di mimosa falla à una sola volta per aghjunghje sopra à a notte, è cù qualsìasi effettu miccanicu. Allora a folla si lentamente torna in a so pusizioni originale. In u nostru pianeta sò circa una mità variità di mimosa. Sò trovanu in u tròpicu americanu. Sò rapprisentati da e casti, lati, arburi.

U so nomu hè stata data à u genu di mimosa da l'ultime mimo raghji, questu, "attore" o "mime". U nome riflette a capacità più interessante di a mimosa per "play". Ma aghju dettu chì quelna parechji tipi di mimosa vi mostra una retazioni, per esempiu, u toccu da a manu. Chistu, di sti spezie hè l'amatu di parechji "mimorii bashful".

In a sala pò esse cultivate cum'è una belba annuali. In casa, mimosa hè un picculu ramellu spusatu. Fucinole cù mimosa duppia prugettu. Hè custruitu parechji fogliu oblenu oblatu. Fiori di mimosa tubular, rosa-violet. Hè colugleru in una multitùdine di capitali inflorescenzi. Quelli fiori chì avemu usatu, è quelli chì anu appare in a reta di shopping in vigilia di e vacanze in a primavera, cù inflorescenza, ciamatu cume mimosa, ma hè l'Acacia (o Acacia dealbata).

Comu avà hà avvistatu, a mimosa hà l'abilità incontruvule per fogliate l'inflexibile à u minimu toccu per elli. Hè per via di sta capacità interessante chì tutte l 'agriculturi botanichi parighjà necessariu di cultivà sta pianta. Da quì, da l'ustaria botaniquesi, i jardini, i serdi, mimosa è hà cullucatu à noi à i finestili.

In regions caliu di u nostru pianu, a mimosa hè cunsiderata una pianta spina. In principiu, a mimosa pò essa dinò in maiu in u giardinu, ma u tempu si deve esse elettu da quandu ùn si pò esse froste. Sì a pianta hè bè bè trattatu, pò darà assai pezzi. Aiutà à mantene a cultura per parechje anni.

A rapidità cù a quale a pianta mimosa reactiva à i stimuli hè principalmente di a temperatura. Sì l'aria hè fresca, perchè e fogli di mancu ùn sianu riturnati cusì rapidamente. Se a pianta hè vechja, e so foglie anu ancu una reazione lenta da a reazzioni di a pianta nova.

In u salvaje, mimosa pudete alcune una altezza di 1 metru, è questu hè una sola tempiu di a vegetazione. In a stanza, a mimosa raresce si cresce sopra a mità metru.

Mimosa: fiuritura

Inflorescenzi di mimosa sò cum'è palloli viole. Hè situatu longu, da e foglie, peduncles, peduncles. U mesi dopu à 3 o 4, dopu chì i simuli sò sembbi, i primi inchizie apparentranu. Quandu i fiori fiori, alcuni di elli formanu fagioli di forma di curve in ganzu.

Mimosa: accoddi

Mimosa hè una pianta pianta chì adora u lume, ma hè stata sparata. Se ùn ci hè micca bellu luminu, i ri pruduttu. Sì a pianta ricevi pianu direttu, i foglie pò volte u giallu è u curl. Àrighjolu aria secca ancu affettatu à a pianta, cusì cù a mimosa chì deve esse poni nantu à un pebble mulate, chì deve esse rimendicu. Coghju pò esse sustituitu, per esempiu, cun argilla ampliata. In l'inguernu, a mimosa ùn pò esse mantene da bagnu, radiaturi è apparecchi calevulnerie. Mimosa si sentenu maravigliu in i bagnu, induve l'aria hà assai umidità.

Mimosa: cura

Mimosa hè una pianta chì ampara u calore assai. Crece bè à una temperatura media di 25 gradi. Füttici ùn dettenu di responde à u toccu, se a temperatura caldi finu à 18 gradi. In u mumentu di l'invernu, a mimosa deve esse prutiggiata da i borchi. U tarritoriu per a pianta devendrà fugliate, bellu umucciatu, riccu. À u fondu di u pomeu deve esse un drainage ben formate. Indoors, sta pianta d'intera ponnu èssiri cultivatu solu com'è una pianta annuali, perchè mentre u tempu passa, perde a so attrazione è a decorazione.

Mimosa: fertilizante, regu

U sustrato in a mimosa pustule deve esse hà uttitu tuttu u tempu, ma ùn deve esse incheru. Se u siccu s'assicuta, i foglie sbuccerà. A causa di l'aria a seccia in secu, u crescitu di a mimosa rallighja, per quessa, hè necessariu, cumu dicenu, per tutte e virità per incrementà a humidità versu a pianta.

Feed the mimosa ogni tres simane. Per questu scopu, una suluzione di fertilizzanti minerali hè adattata. À a superficia di u sustrato, pudete furnisce un mullein seccu.

Mimosa: trasplante

Quelli pianti chì anu sviluppatu da e zitelli devandenu trasplantati in testi più vasti, u so diametru duveranu circa 16 cm, è e vie ùn anu micca trasplantatu.

Riproduzione

Prima di simbolità, i simuli sò spugliati in acqua fridda per un paru di ghjorni. Sbandinu u più veloce si a superficia hè ligeramente per passà a muntagna. A so pelle hè dura, perchè ùn a pusterità ùn sia danatu. Seeds, in regula, sò simu di l'ultimi ghjorni di ferraghju o in u primu - Marzu. U mischju cuntene pitassi è sand, o pudete aduprà un terrenu speciale acquistatu. U cuntinuu cù e pezze hè prestu in calore. Hè ricivutu u lume, altrimenti i riffriare si stenderanu è si debilitanu. Se e piantà pare pare, anu da esse chini di male. Quandu formanu a prima foglie, duveranu esse prupositu in tineddi. I fiori ùn deve micca bisognu. In order to increase the humidity of the ambient air for rims, hè necessariu di coperà u cuntinuu cun elli per a prima volta cun una filmazione.

Allora, in a ripruduzzione per mezu di semen, sò distinti centesimi:

Mimosa: pussibbili difficurtà à u crescente