Paternità propria

Involdu in l'educazione di i so figlioli, assai vagamenti imaginate ciò chì, in fattu, significa questa parola ...
Agree, hè chjucu stranu: femi una cosa, e i nostri azzioni depennanu di u sviluppu, a prusperità di u ghjornu è a felicità umana di l'amatu in u mondu è l'essere di costru è, à u stessu tempu, l'esencia di sta attività hè malu è ùn anu capisce ancu, chì hè questu - educazione. Intendemu di capì.
Per via di a nostra "influenzia pedagogica" u zitellu cambia. In ogni casu, deve mudificà. Questu significa chì ci hè un omu dissatisfettu cù a manera ch'è avà.
Forsi, ancu u zitellu stessu - in a misura di a so intelligenza - ùn hè cuntentu. E vulemu chì u zitellu cambia cù u tempu. "Questu, in a mo scusa, hè oblicu. Se vulissimu i nostri zitelli per esse a manera ch'elli sò, ùn hè micca necessariu a cultura. Prima, pruvate di capisce ciò chì, in fattu, ùn hè micca avà per noi in i zitelli. E chì hè esattamente ciò chì dìanu: "Un zitellu hè una persona immature".

Storia impurtamente
Turnemu in a literatura. Kornei Ivanovich Chukovsky in u so famosu libru "Da Dui à Cinque" ci conta stu episodiu: una picciuttedda hè assicata nantu à una tavula, davanti ad ellu ci hè un vaso cun caramiè è un carattaru chocolatu unicu. hè abbastanza raielu!) È chjaru: un dolce di cicculata è più diliziu chì caramelle, è hè l'unicu, l'ultime, ora ognunu di un adultu l'manghjaraghju, è ùn vene micca à mè. Kara-ul! Es urgente di fà!
A zitella, vultèndusi versu a so mamma, dici:
"Mummia, pigliate questi bellissima, è aghju pigliatu questu bruttu", è, facennu un grimace di disgust, pigghia un dolci di cicculata.
Eccu ciò chì tocca i cura di un omu! Elia scumpiu u dolce di cicculata, micca per l'egoistu, perchè ùn era micca temutu: in un altru un altru avete manghjatu, ma a zitella ùn pudia micca avè - micca! Ella cuntau a mo mamma. Ci voli chì u canducche di carattere hè unappetizing - dirty. Un carameddu - culurita, brillanti - bella. È avà a nostra eroine, sacrificendu, cun disgustosimenti manghja stu caru "brutturi", è permette parechji adulti!

Chì nobleness! Chì generosità!
E avà a piglià a cura di tuttu ciò seriamente. A zitella, sicuru, sapi chì i canducchi di cicculata hè più nutizie, megliu caramello, perchè ella hè precisa da esse precisamente, è a mamma quita agisce. Appena, l'attu di u zitellu hè motivatu da u desideriu per u gustu stessu, senza circà à l'interessi è di i bisogni di l'altri (e di a vicina) di e persone: avemu chjamatu chjamatu stu cumpurtamentu egoista. Hè cunnuscenu chì a psique è u cumportamentu di l'animali hè guvernatu da i brami di piacè. Chistu significa chì a zitella di l'esempiu di Kornei Ivanovich Chukovsky hè un esse purament biologicu? Cumu l'animali? In u sensu, questu hè questu. In ogni modu, a diversità di l'animali, u zitellu, in certu modu, spiega (realizeghja) u so cumpurtamentu, è precisamente perchè l'explica, ellu pò cumporte cusì.
Se a zitella s'hè comprenduta chì i so motivi sò fistus, ùn averia micca fà. Ma ùn hà micca capitu questu.

Ciò chì a picciotta rissi hè veramente un "monologu internu". E so parolle sò, in effetti, micca indirizzati à l'altri, ma per elle. Quarchi cosa pari parere stranu à quarcunu, ma spessu succideva - è ancu cù l'adulti (almenu, biologiciamente grown-up people). A persona in cunvucazioni si cunvende.
Chì cunvintava a ragagna? Quandu u so motivu - per piglià un dolci di cicculata - hè bonu, noble. À u primu sguardu, i so argumenti sò strammi: un carattaru di cioccolatu chì hè assai tastier, più caru, ghjustu, "bruttu". È carami carichi sò "belli". Ma se pensate un pocu, hè diventatu quellu chì cerca - chì sempre truvà. A ghjocina heroina hà bisognu di truvà qualcosa chì i carameli seranu megliu cà un dolce di cicculata - cusì era quì trova. Un'altra cosa hè chì l'apparenza ùn hè micca u principale in documenti. Ùn sò micca significati per questu, per ammirazioni, ma ancu - per manghjalli. Ma a zitella avia bisognu di manghjalli un dolce, è cunvince chì ella hà fattu assai, avè manghjatu stu dolci. Chiddu hà sappiutu di fà. Stu zitellu hè un omu, micca un animali. Quellu ùn hè micca bisognu di cunvince di qualcosa. Ùn prugate micca i vostri azzioni cum'è bona è nobili. Una persona - avete bisognu. St'autra inganne provi ca u zitellu hè un omu, volia rispettu, si voli à esse omu. Ma ùn cunnosci micca. L'anticu Chine hà dettu: "Tuttu ciò chì ghjè in animali si esisti in l'omu, ma micca tuttu ciò chì hè in l'omu hè in animali".
Tire un pack di cani uni pochi pezzi di carne. Ogni prutezza di piglià u quale chì hè megliu, più. Ellu riceve u più forte, u più grande, u gattivu. Ma ogni ghjugliu piace à fà piglià u più dulce. Allora l'animali sò cumportanu, per ellu hè naturali. In attu, a stessa zuccarica Chukovsky hà purtatu a stessa manera. Ma pudia fà cusì, da u puntu di vista umanu, assai brutta, solu perchè l'hà stata tortu. Assicuratevi chì l'avidez ùn hè micca avidità à tuttu, ma una bona motivazione. Ghjè sta caratteristiche per i zitelli? Alas, hè assai carattica!

Hè spessu occurutta chì un zitellu si cumportanu bè, ma ùn capisce chì ùn hà fattu una cosa mala per incarnà stessu? Sì, assai spessu. Eccu dui figghi si battenu: mutuzhy entre si è punchedu, è perch'ellu ghjittassi, cum'è e chjori volte. Avanti. Distinguisciemu. E chì avemu intesu? Ei dui sò assai ultraggiati - nè, micca per elli, per l'altri. "E era u primu à inizià!", "E ùn m'hà micca datu un caru!" (Quandu volte averisce chì u "criminali" ùn hà micca datu a so scriviri: perchè, mi piace, hà dettu per dà? "È" ellu stessu ". Sò pura è bella, è a mo fure hè ghjustu, è hè culpitu per tuttu. Credu chì ti vulete oppostu: sì, quasi tutti l'adulti si cumportanu! Sì, veramente. Inoltre, questu ùn hè micca psicologicu è spirituali, ma solu cultivatu biologicu. Hè esse, sò "figlioli grown-up", "grown-up children". Ci sò assai in a societa moderna. L'adulti veri ùn sò micca cusì.

Chì ghjè bè
Impulsioni biològichi: l'avidità, u desideriu di piacè à u spendu di l'altri, a còllera, a vendetta, l'invidabilità - spessu guida u cumpurtamentu di una persona immature. È ùn importa micca quantu hè. U rolu di u so "I" umanu in questu casu hè ridduzzu à incintaghjà à sè stessu: per cunvince chì tutti i mo azzioni sò boni è nobili.
Questu hè u statu di l'immatirità di l'omu. U stissu Kornei Ivanovich Chukovsky ci conta di un ziteddu chì si pruvidarà: "È aghju tanti pochi in u paese!" Un altru figghiu era dettu: "Eiu avete bugni in u me beddu!"
Ci hè chì l'autucuntrolamentu di u zitellu hè relative. Cuncirnendu l'altri populi, è, prima di tutti, i zitelli (perchè cù l'adulti, i zitelli ùn putevanu cumpagni, avè capiscu chì ùn hè micca prufessiosa per elli: l'adulti anu troppu vantaghji). Sì per ottene numeri in autri, mi rispundimu. Questu, u zitellu riceve autoestimu, altri à l'altri.
Inoltre, ùn hà micca bisognu di ragiunità urdinariu per u rispettu stessu. Ciò certamenti truvà certe. Per esempiu, hà u so bugleghja - è l'altru ùn sia micca. Aha! Hè tanta poi in u paese - è menu in altri. Aha!
È hè cungenitale (per esse, tutte e nostre biologicu è espirituale, solu e so "supraniunità", per esempiu, u bisognu di un Jacuzzi, sò acquistati). Per suprattuttu, ùn ci sete cunfirmati se u zitellu a sèntinu a so vita per favvi à a spiża di a umiliazione di l'altri populi. È sti sò e proprietà di a persona immature. Hè impurtante ancu di capiscenu chì a "maturità" o "immatibilità" di una persona hè cuncettzioni objettiva. U zitellu (o un adultu infanti) ùn pò micca cumportà di manera diversa, ùn sà micca quantu, n kan ùn diventa una persona matura da hè privu di bisognu di sta. Sarà, s'è no ùn insignà u zitellu à ghjucà u piano, si saria stranu à riclamà da ellu à pusà davanti à u piano, è ghjucà u "Appassionata" inno? Cumu hè a situazione hè cù u cumpurtamentu di una persona o di u mondu di i so emozioni.

Parting words
Cumu avemu truvatu, u principale per quellu di noi hè di ottene l'autoestimu. Ma quì hè quistione: cumu si pò fà l'affare d'immurazione à l'autoestimu? A risposta hè ovvia: dovutu a l'umilità di l'altri, cuntentu, l'ingannimentu. E cumu si un omu maturu pò ottene l'autoestimu? Dopu qualchì realità rializazioni (per esempiu, in u travagliu o in a vita di famiglia), rigordu rigalu di i normi morale. E chì hè educazione? Hè chjaru chì a criatura hè chì, in u risultatu di quale u nostru pixellu si face una persona matura. Induzmente, a crianza hè una scienza seria. À i genitori chì anu accuminciatu à capìstivu, l'aghju desideratu pacienza per a tolleranza è a perseveranza per ottene ghjunghje scopi. Saperne solu suluzione chjamate spessu a nostra percepzioni di u mondu è l'amore sinceru per u so zitellu.