A cuisine più ùtufica in u mondu

Probabilmente, tutti scontranu o appressu accumenza di capiscia chì l'alimentu ch'omu manghja ùn sò micca solu savurita, ma ancu utile. Se ùn ci hè micca sapè, pudete piglià ricerca di ricchi, i prupitati di l'alimentari è sistemi alimentari. In ogni casu, ci hè un modu più piacevule è sicuru - l'estudo di e pratiche tradiziunali. Quasi tutti i casini chì anu una storia richia sò utili, perchè si era u cuntrariu, ùn anu micca avivanu à a nostra ora.


Ci hè dettu chì u listinu di coccia sò basati annantu à l'expectativa di vita è l'indicatori sanitarie di a pupulazione di u paese, è sò affettati micca solu per l'alimentariu, ma ancu da u carattru naziunale, u modu di vita. Inoltre, micca tutte l'abitanti si aghjunta à a cucina tradiziunale di antichità è adopranu l'abitudini di l'altru abbitatu (finlandese, uzbeku, russiu), è per ùn esse micca includeu in a lista di e populi più utuli in u mondu.

Primu locu - cucina japonaise

Hè u japunesi, graziosu a so cucina, vive longu è quasi ùn sapianu chì hè l'ingrossu pisu è e malatii chì sò assuciati. E questu ùn hè micca surprisante, perchè in a so cucina, pareanu assai pesci, alga, risu, ligumi, soia è frutti di mare. I mancu ùn manghianu carne, carattissi di carattati simuli, latte e manni animali. Sempre quessi u mancianu ova, un puddastru cù izvinin. L'alga, leghje fermentatu è a soia aghjunghjenu i vità di u corpu, è, grazia à questu, una robba sana in u corpu hè mantatu, ma i platti da pezzi chì aghjunghjenu u corpu a quantità propria di prutini è carbuidrati. Hè impurtante sapè chì in Japan solu i prudutti freschi sò acquistati, micca sparati in tuttu, ma solu da u mare. Sti almenu manighjate manciari (cocchi naparu, ristorante veloce), chì prutege tutti i sustanzi è i pruprietivi utili. Soy da u sirviziu in Japanese invece di latte, carne è furmagliu. In cucina giappunisa, ci hè ancu una prima preferenza à i sopopi: vegetale è pisci. In ogni cena avutu assai spezia è salsi chì stimulanu a digestion: wasabi, salsa di soia, ginger pickled. Una attenzioni particulari hè pagatu à a staggione di i Japanese. Frutta è verdura si manghjenu solu quandu a stagione. In l'invierno è a mesa di l'estate ùn sò micca listessi iddi, solu ricecu hè u pruduttu basatu in a so cucina.

Ci hè dettu riguardu à i diliziosi in Japanese. Sò prumetti di zuccheri di fruttu, farina di rossu è espurtazzu, chì sò presciuti da alga. Sicura chì questu ùn hè micca à tuttu simili à i nostri dolci, ma questu hè bonu, perchè una petite cantera di grassu è di zuccaru solu rinforza a salute. U zitellu predilettu di u Giappunesi hè u tè verde. U tè più famoso in u Giappone hè u matematicu - hè in poi, mentri ùn sò micca solu chì e manciate sò usati, ma solu. Hè bisogna ricordate chì i tradiziunalmenti ghjenuvesi trattanu l'alimentu: deve esse almenu cinti gustosi nantu à a tavula, è hè necessariu di priservà l'apparenza originale di i prudutti, ci devi ancu dinò cinque culori di a tassa, eleganti è simplicità chì serve cun numerosi platti, chjassu è razziali.

U sicondu locu - a cucina di Singapore

Stu locu hè datu à a cucina di u Singapore, ma chì i so abitanti tombanu tutti i cose più boni in India, Giappone, Chine, Tailanda è altri paesi è adattate a cucina à i gustosi base. Ùn hè micca stranu chì in Singapore pudete pruvà micca solu l'ochji, ma ancu i pratici di i paesi vicini. Certu, in Singapore, riceve, soya, pesci di marea è pisci sò preferite, ancu com'è in tuttu l'Asia, ma ancu grazie à u clima climaale equitivu è calore, coconut è frutti tropichi pò manghjerà quì. In a cucina di u Singapur, una bona latta di carne è l'ova fritta, chì ùn si pò micca dettu di u Giappone, ma tuttu questu hè indispensatu da eterna, spezie, frutti, nocere è legumi. Ci sò un occasione di rinuvisioni in a cucina di Singapore - cottu per un coppiu è in calde, stewing, marinating e frittura veloci cù spices. Pudemu dì chì questa cucina hè a più riescita, se avemu parlatu di mischjari kukony.

Terzu locu - cucina cinese

Culinaria cinese, anche si trova nantu à u terzu postu in a lista, hè ancu più diversa cà a cucina di u Singapore è u Giappone. Hè difficiuli di parlà di i funziunarii distinti di a culinaria cinese, perchè mighje a tradizione di e quatè regioni, a so culinaria hè tutta a diversità. Di più, l'inconveniente principalu di questa cuisine hè l'amore di ogni carne è a gustatività di frittura. Avvanzi di a culinaria cinese sò varietà, largu usu di tè, picculi picculi è spezia.

In più in Cina, preferimu i prudutti di rossu è di fagioli (fagioli, soya). Ancu ancu assai frutti, erbe è frutti - in generale, manghianu tuttu ciò chì a terra è u mare ci danu. I spezie è i salsi pòffè anch'ellu un forze difettu in u gustu. Solu solu in e spiagge di a costa, i cose cumu un pezu Avanzate da a spiaggia, in a prufundità di u pesciu invece di pisci, manghjendu a vita esotica, per esempiu, insetti, serpenti, porcu è pollulu.

In Chine, ci hè quellu chì dice entre i cucinari: "Pudete cose tuttu fora di a luna è a so riflessione". Tuttu ciò chì a terra ci duna, pò esse cutucatu è frittu o marinatu durante parechji mesi.

Quartu postu - a cucina di l'Svezia

Di sicuru, a culinaria europea hè assai nova, per quessa ùn ponu micca rivalà cù e vitture. In ogni casu, a cucina di u Suèghjulu ùn hè micca in ellu in u quartu locu. In u Suve, ci sò assai foglie è l'11% di e persone anu pisu, hè un bonu indicatore, ma in Asia, u percentualità di grassu hè unicamente un 1-2%.

I suedetti si mancianu principarmenti pezzi è altri frutti di mare - salmone, pica, cancers, caviar, aringa, salmone mari. Di sicuru, anu manghjatu manghjà - carne di vinu, carne di porcu, pezzi salvatichi è domesti. A causa di u fattu chì a Svezia hè un clima rico, cunsuma frutti è vegetali un pocu. Invece, manghjonu i vegetarii - carotta, beets, patati è legumes, è dinò di parechji frutti. Hè assai famosu in Svezzia per u pani negru è i diversi cereali, ma sò furnitu cun pastisciti. A scumbdite di a cucina sueca Svedese hè chì in l'inguernu mancianu pezzi saliti, affumicate e viti.

Quinta postu - Cuisine française

A Francia hè famosa per ogni sorte di maestri maestri, ma a so utilità hà sola solu un cinque postu. È a culpa per tuttu era croissants, pasticci di zucchero, salsi grassi, foie gras, platti di carne è ice cream. In ogni casu, in a cucina francese ci sò assai verdura, erbe, frutti, frutti è spiculi. I prevalenti in Francia sò sopatto di vegetali è sopa. E nantu à i so propiu è parechji platti utilizanu cunti di qualità è vini di uve. Ancu ma nutritura tali, u percentualità di persiane in Francia hè solu u 6%, è l'expectativa di vita media hè 81 anni.

Sestu postu - cucina italiana

A cuisine più ùtule in u Mediterraniu hè a cucina italiana. Di sicuru, i più famusi piatti di l'Italia sò lasagna, pizza è pasta, ma questu ùn hè micca tutta a lista. Molt importantu in a cucina italiana sò vege: calcaroli, carciofate, tomate, cipolle, piante è pezzi. Sti senza elle ùn pudete fà micca un pruduttu di farina o ancu una pizza. In più di a pasta in Italia, u granu è u rossu sò assai populari. L'italiani piglianu u whisky da mare, nuts, fagioli, funghi è meeps. Ma i fonti di grassu sò l'acchianava, l'oliu d'oliva, i casgi e tuerci. Per dà un pane, l'accentu gustativu di u chef fait las herbes: romarin, mint, oregano, basilica, è tagliere, l'aceitunia è l'anchove. Vins d'uva, liqueuri, diversi tinturati è grappa.

In a cucina tattaliana di multi-dolcezza: mazzulatu, tiramisu, ma più spessu cunsuma freschi freschi è frutti.

U settore postu - a cucina di l'Spagna

In a cucina di Spagna, ci sò assai piccante spice di carne, cusì hè inferitu à a cucina italiana. In ogni casu, hè tutta a basa di a donna di u risu, a frutta, a pasta, u vinu, u furmagliu, u pienzu, l'oliu d'oliva è i vegetali.

U 8u postu hè a cucina di a Grecia

La cucina greca pò esse ancu più utili chì parechji di l'altitudine, ma perchè e cundizzioni di vita in questu paese tenenu un effettu perchè à a salute, hè cuntentu di u 8u postu. In Grecia, cum'è in tuttu u Mediterraniu, cum'è pienze, ligumi, oliu d'aliva, spezie, zucca, meli, agrumi, aranci fragari è frutti. Da a carne, prefessu carne di pollo, caprine à Ibaranin. I prodotti lattichi in grecu kukhne anu un locu spiciali, anu amatu i ioguri è i furmagli. In Grecia, tuttu hè prestu bè semplice, ma u sabatu originale è u gustu di i prudutti hè statu mancu. A cosa strangestissima di a cucina greca hè chì ùn ci hè casi nisun salsi quì.

Nine-Seven - Cuisine israeliana

A cucina di u Israele hà dinò l'antica recette di u mondu sanu. A cumpagnia israeliana hè influinzata da normi riliggiusi, cumu si pò manghjarè carne di solu ruminanti artiodactyl è pisci cù scalini, mentri a latte è a carne sò disposti è utilizati separati. A basa di a cucina israeliana hè: erbe, fagioli, viti stori, pruggi, ligumi, avivanu, meli, pesci, spezie. Ci sò parechji platti di sta cucina sò preparati da una ricetta speziale, perchè i ghjuridichi cume ùn sò micca sapè micca è ùn anu micca avè apprupriatu, ancu di coglie assai platti pigghianu u tempu.

Avà sapete chì e cose sò più utuli.