Biografia di Elsa Schiaparelli

U nomu Elsa Schiaparelli ùn hè micca cunnisciutu da u publicu generale, ma issu nome hè cunnisciutu da veru sapimenti di a moda. Sta donna along con u Chanel legendariu hà criatu a moda di u XXu seculu. Hè sta donna chì hè stata pionera in parechji rispetti, finu à l'industria di a moda hè di sesta. Elsa Schiaparelli nascìu in una famiglia aristocrática in Roma, in un palazzu famigliali. U babbu di a chjesa hè un aristocratu ereditariu, cum'ellu faciule di a libreria, cusì hà spesitu assai tempu in a biblioteca, studiu libri. Elsa ùn era micca una bellezza, ma una ragazza intelligente, è a so surella era bella è intelligente. A zitella da a zitella cumplicata in questa occasione è finu à a fine di una vita hà pruvatu à scanzà a mancanza.

Dopu, Elsa anu ancu aduprà u fioru nantu à u so facci, u nasu è l'uce in l'speranza chì si disolviu è si mette in bellezza, mentri a zitella quasi muriu, i medichi rescuveranu. Per seguità cù a so hermosa bella è astuta, hà studiatu lingui è pruvate per piace i so parenti cun prudutti boni. Ancu u fattu chì Elsa era un figliolu intelligente, era assai curiosa è sperimentata. Quand'ella era intesu parlà di l'invenzione di u parachute, è dopu un pocu ella hà custruitu u so propriu parachute di u parapu. Cù a spontaneità è l'optimisimu di u zitellu, hà dicisu di pruvà u parachute è hà sbulitatu da u second floor da a finestra. A terrazzu era una munzeddu di fessee è a zitella ùn era micca ferita.

À l'età di 13 anni, u babbu di a ragazza pigliò a prima volta in un viaghju in Tunisia. A zitella piace u riccu r u ricchiertu è hà cuminciatu à prestà una cura particulari à a so, ma u so babbu intervene è spieghjanu à l'admirer chì a picciotta era sempre picca per una tali rilazioni. À u tempu, a zitella hè stata mandata per studia in una pensioni sueca cun una distruzione religiosa. Dopu chì a zitella passò nantu à una stravaganza di fami, u babbu hà pigliatu da a casa di pensioni è a zitella hà pigliatu à vivre in casa. À esse ghjucatu una zitella, i so genitori decidenu casu cù ella, ma Elsa ùn piace micca quelli amichi chì anu truvatu i so genitori è hà rimpròbbe novi cù l'omu creativu. I parechji sò sempre contru à quelli hobbies.

Dopu, u so amicu suggiunò chì travaglia com'è guvernu in Londra. A l'età di 23 si trasfirìu a Londra. In u so tempu favuritu di l'urdinazione, camina intornu à a cità, hà studiatu, assistendu exhibimenti, è un ghjornu assiste à a lezioni teosica di u conte William de Wendt de Cerlor. U ghjornu dopu u Earl è Elsa firmate, questa ora i genitori ùn pudianu impedisce u primu matrimoniu di a so figliola, perchè eranu tardi per a festa di a matrimoniu.

Dopu a guerra accuminciò è u so maritu era fora di travagliu, perchè duranti a guerra, nimu avia interessatu in Teosofia. In quantu a vita di a coppiu, averà William de Wendt de Curlore hà datu pocu tempu per a so sposa, anu vistu sempre nantu à appartamenti allizati, è hà fattu tortu per ella, è hà pagatu bills chì venenu da elli è i restaurants. In seguita, a coppula trasfirìu a Nizza, induve parechji di u so maritu hà vivi, Elsa è u so maritu stallatu in un apparatu alloghju, u so maritu ùn era micca particularmente interessatu in a so sposu, ripudia à ghjucà in Montecarlo. Perdà tutti i soldi, hà tornatu senza un centesimu, è a famiglia si move in America. In l'America, a famiglia di Elsa hà cullassatu è diventivau u so maritu, chì era fatta cun ellu. Elsa restitu sola in un paisanu pocu cun quasi nimu soldi. Da quellu momentu, Elsa hà accertatu bè chì l'omi ùn deveru micca tandu assai putere nantu à elli. Cù un ziteddu in i so bracce, cercà l'hotel per un longu tempu, induve puderia pacà cù a so figliola. À questu tempu, hà assicuratu nantu à ogni travagliu è per alimentà a so figliola, spessu seguitava a so fami. Elsa chjamò a so figliola Yvonne, ma à 15 mesi ella notate chì qualcosa era tortu à a ragazza. Dopu à u duttore, diventava chjaru chì a zitella hè paralìtica è bisognu di trattamentu. U duttore chì hà trattatu a figliola di Schiaparelli hà arrangiatu per a so travagliu, è prontu hà sappiutu trasfurmà cù a so figliola à Parighji. Allora a figliola di Elsa fighjula nantu à l'alterazione è a so matri arranjata per parechji anni in l'internu.

Un ghjornu, mentre andava cù a so amica, andò à a mansione di Paul Poire di un famosu disegnatore parisino. Un amicu chì avia soldi decide compra cumprà unipochi di cosa, è Elsa s'hè decisu di pruvà à u so mantellu. Poiret hà vistu Elsa in questu capeddu è li dumandò à cumprà, ma ella disse chì ùn hà micca pussutu micca aduprà è a dete à ella. Ddu mumentu diventa amici cù u grandi designer.

Dopu à sta reunione, Elsa dicidi di ottene un postu di travagghiu in a industria di a moda, in ogni locu ch'ella hè statu denuncia, ma Schiaparelli ùn perde micca di u cori, è quandu hà avutu cunfrattu un avvenimentu fatali. Un amicu d'America vinia à ella, hà avutu un ghjudicore simplice è assai eleganti. Elsa dumandò à a so amica, induve hà fattu questu u ghjuchellu è hà dettu chì era obligatu di un armenianu. Schiaparelli hà cullatu à st'armese è hà urdinatu un jersey a mano cù una farfalla. Dopu si andava à appena per ellu, dopu chì quellu ghjittore avia vulutu pussutu parechji di i so amichi. À u tempu, tutti i armeni di Parighji perciò per Schiaparelli.

Prestu Elsa decide di cuscuglià, ma siccomu ùn capia micca nunda di u sensu, hè stata cun l'image è i sarracini costru cusì. Schiaparelli dopu apre a salone perchè tutti i donne di moda di Parighja riuniscenu è micca solu. Un ghjornu un poviru attrice hè statu venutu à u salonu à Elsa, Schiaparelli hà pigliatu pity da ella è u metti per nè liberu. Dopu, sta attrìzia hè diventata assai famosa. In u 1935, Elsa abriu a so buttrega in Parigi. In u 1936, Schiaparelli fici un color di moda. Prima di a guerra, Elsa era unu di i più famusi disinazioni francesi. Doppu ca l'omini occuparu a Parigi, emigraru, ma vultatu dopu à a guerra, ma Chanel è Dior indirginu un bulu di moda, è Schiaparelli cù i so imaghjini era digià in onore.

In u 1954, hà publicatu a so latest collection and left the fashion world. U restu di a so vita hà stete in Tunisia è in Parighja, sullivendu i so dui grandi figlioli. Mentre era retiitu, ella hà scrittu u so libru autobiograficu, chì scrissi in detail per cumprà a popularità è a ricunniscenza. Sta donna muriu in 1973 à l'età di 83 anni cù a so famiglia in Parighji. Ella presenta a so ricetta di vestiti à i musei. Elsa Schiaparelli fù intarratu in u so piamia rosa preferita.



Elsa Schiaparelli, a u so cumpagnu, Gabrielle Chanel, creatu extravagant è à a listessa ropa còmicu. Ùn era micca aderitu à e leghje di a moda è hà fattu cumu si vedi appughjate. In i 30 anni di u XX seculu era u numaru 1 disegnatore in u mondu, sottu a so influenza, i culori brillanti prisintinu in i cullezzione di i disghjunti di moda. Elsa assumieghja tutte e so spietii in i so numerosi cullizzioni, trasfiriu u surrealismu à a robba. In i so culletti cercanu l'ispirazioni di eminenti disinfettori. U seguitore più ardente di u so stile era u designer Franco Moschino.