E duplicità hè a norma di cumpurtamentu o trinità hè più urgente?


A spessu, parlendu cù e persone, avèndulu insincerità. I soni sò scurciati, u tema di a cunversazione ùn hè micca significatu, l'ochju hè viotu, i movimenti è i gestiti ùn sò micca naturali. Or, a cumunicazione attiva face un rapprochement è fiducia, dopu avè divuziunà un paru di i vostri segretti, è pudete truvà chì u vostru segretu ùn hè micca solu vostru. Dighjaremu chì parechje parechje, è in una forma perversa più. Dopu à discussà l'altri, ùn avemu micca megliu, discussendu e difetti di l'altri, ùn avemu micca libbiratu di a nostra. Avà, vogliu disassembramentari è a duplicità hè a norma di cumpurtamentu, o hè a triad più pertinenti ?

A volte interessa interessanti à mè, quale hè un omu chì pensa, sutt'elli à mè à a fàccia. M'appartu in persona chì a qualità detta di u spinu di una altra persona hè contru mucks. Perchè ùn dì micca à l'omu stessu questu in persona? O quale hè a diferenza, chì tipu di persona? Dopu tuttu, tutte e persone di a Terra ùn sò micca perfetti, tutti anu parechji cagiunati, chì sò chini di qualità pusitivi. Perchè tutti issi duplicità? O quellu chì a duplicità hè a norma di cumpurtamentu ? O hè triplicità più impurtante ? Penduva trinità una multiplicità. Eccu i persone chì anu una certa face per ogni occasione o una mascara. E sti masci sò una mansa.

A duplicità hè una moneta, l'ipocrisia, falsità, duplicità, insincerità è un muntanu di sinonimi. Ùn l'argumenu chì ogni unu di noi hè in duie facate. Pudemu dinò chì ogni ghjornu in a terra sò dui facezziati, questu, si mettenu à l'altri. Ùn hè micca più faciule per aduprà a to fàccia, micca una mascara d'altru? Dopu pretendenti di esse una persona diferenta, avemu averemu scurdatu di manera chì vulemu veramente. È quelli chì circundanu micca noi chì ùn sapemu à tutti. Certe volte sapiamu chì "nooo, ùn aghju micca una mascara, ùn aghju micca in duie face, sò naturali è ùn mai finta". O quellu chì hà digià sminticatu ciò chì veramente sò? Ùn avemu veramente micca amà noi nostru stessu, chì avemu a paura di l'altri per vede a nostra faccia? O sì avemu a paura chì l'altri ci causanu dolore, a nostra natura nuda? Ma ogni ghjornu avemu ricivutu colmi da u destinu è da i ghjovani è occupa u dulore, pigliendu un surrisu nantu à a so fàccia. Ùn hè questu duplicità? Perchè ùn ne ùn publicate micca ghjenti chì dùteci, è ùn mancanu a so indiferenza, cum'è s'ellu ùn hè nunda chì succede? Per esse onesto di sicuru hè scantu chì quandu sò parechje persone inghjuste in ghjiru. Forsi, hè urdinamentu per tutti per cambià in quantu per u megliu?

Avè una sposa chì ùn conta micca i omi per i persone. Quandu ùn ci micca chjamatu: criaturi, criatures chì ùn sò micca degni di mè, è in generale di filamenti femminili è di tempu, di terra, beni, etc. Ancu s'ellu hà assai admiraturi, sapi cumu e so flirtu è flirtu, hà fattu cun forza chì ferma solu per esse maravigliatu. Ella sona à quelli di cute è ingenu in u face, è quandu ùn ci hè micca una cumpagnia di cumpagnia vicinu, l'hà humiliate cusì chì ancu avè malatu ... nè, ella certamente pò è in a parolla cusì, ma solu se stu omu ùn hè micca necessariu. Hè cusì cinuà, ma à u listessu tempu abbughjatu è apertu, cum'è un libru apertu cum'è cun un testu simplice chì pò facilità per leghje, ma difficiule di capiscenu.

Sò chì l'amici di a donna hè apprezzatu è rispettu. Ùn ùn rinviarà mai un locu. Hè una persona bona assai, è quandu quandu quellu in amore, cambiassi un pocu è finisci d'essere cusì cruel à l'omi, ma una sola pidenza di a duplicità in a so sempre serà sempre presente, cum'è in tutti noi, se micca in rapportu à u so amatu, à i ghjente chì circunvicia, ella hè sempre ghjittata un pocu è fingenu cum'è quelli chì sò tutti. Hè com'è un gattu, chì imagineghja era un leone cù una bocca grande. Bocca, sicuru, tenia una grande, solu hè a bocca di e dumandesi, chì hà bisognu di cumpensu cù l'aiutu di l'omi, in regula, dà solu u so sonrisa splendidosa chì pruvvidiva l'envidia di molti di e so zitelli vicini.

Vogliu dì chì avemu spessu tortu à l'omi per esse dui faciti. E noi? Avemu micca cusì? Ùn ciiscamu una parte di u suvietà di u maritu per i nostri gastru personali, è anu rializatu à muzzicà di un pezzu grùassu da u so saldu? Ùn avemu bonu l'arricchisce un omu un sonu intelligente è cumbattimentu mentale. Cum'è quellu chì anu da elli, sò per elli. In generale, in a vita tuttu hè naturali. Trasfurmendu di e so disadvanessie, avemu principiatu à discussà a distavanza di e nostre migghiara. Ma ùn avete micca pensatu à scavà per ellu stessu, truverete sti disadvantaggi per rimpiazzari, è forse u vostru omu farà u listessu per voi.

Ci hè una bona esprissioni "ùn ghjudicheghja micca, è ùn esse ghjudicati". Ma quale hè chì ghjustemu à ghjudicà una altra persona. Tuttu tutti sò ugualti davanti à Diu è tutti di pudemu averebbe sbagliate è esse difetti. Sulu Ddiu poti ghjudice un omu per i so piccati. E disadvantages sò a qualità di u populu, ùn deve micca ghjudicati. Diu stessu hà creatu cun imperfezione. Sì Diu ùn ci nè micca ghjudicà per elli, da quale hè chì avemu avemu per ghjudicà difetti?

Per esempiu, se una persona era morta chì ùn avete micca particularmente cusì, o ùn piace micca à tuttu, ùn seranu micca felici cù u so funerale! Solu a causa di rispettu per i parenti morti e grieving, permetteghjenu una lacrime - ùn hè micca chjamatu duplicità. Ma sta duplicita hè per u bonu. Questu hè chjamatu pretensione. E dopu un tali esempiu, pudemu dì cun certitude chì a duplicità hè a norma di u cumpurtamentu, questu hè un tracatu di caratteru. E se una persona ùn hà micca avè sta qualità, a succedà simplici ùn devi micca.