Famosi attrici francesi

L'attruzzi famosi Francesi anu impressatu sempri a Soviètica e da l'audienza Russa cù u so talentu è l'incantu. Quale hè questu? Di sicuru, avemu parlatu di Catherine Deneuve, Isabelle Huppert, Fanny Ardan Isabelle Adjani.

Catherine Deneuve. U nomu chjamatu hè Catherine Fabien Dorleac. Né a Parigi in u 1943 in una famiglia di splutazioni. Maiden name of the mother - Deneuve, hà cuminciatu à utilizà per ùn avè cunfusioni. A più surella Catherine - Francoise Dorleac era in quellu tempu una attista famosa. Debut Deneuve hà fattu un rolu in a film "The College Disciples" (1954), è in u 1962 a film diretta da Roger Vadim "Vice è Virtue" hè u primu passu à a brillanti carriera di l'attrice. "Parasoles Cherbourg" di Jacques Demi, cù a musica genius di Michel Legrand, ricevenu u prublema principali di u Festival di Cannes. A second picture Demi - "Girls from Rochefort" - hà avutu ancu un grande successu.

Sti pelti attraversu a famiglia di Deneuve, chì permette di ripiglià invitazioni di i ghjudiziati italiani, è da Hollywood. In u 1965, Deneuve hà svolutu u rolu principali in u thriller psicologicu di "Revulsione" di Roman Polanski - era u primu filmu di lingua inglesa da u famosu direttore. Allora seguitavanu u travagliu senza direttori eminenti - François Truffaut, Marco Ferreri, Reggie Varnier, Nicole Garcia, etc. U top era u travagliu cù Luis Buñuel in films "Day Beauty" è "Tristan". L'altre attratore francese hà sempre inveci di u capricci è di u talentu di Deneuve, chì hà facilmente coped with the roles.
U successu continuò à accumpagnà Deneuve è in i anni dopu. "Indochina" (1992), hè stata premiata l'"Oscar", cum'è a bona filiera straniera. Deneuve ùn era micca temutu di l'offerte di filmi in i prughjetti di i direttori avant-garde. In u 1983, Deneuve hè statu invitatu à sparisce cù David Bowie da u novu, in quellu tempu, in Hollywood, u direttore britannicu Tony Scott, in a movie about the vampires "Hunger". A sensazione si sparava à Denev naked à l'età 56 in Leo Carax in a film "Paul X", è participendu à a film di u famosu direttore danese Lars von Trier "Dancing in the Dark". Catherine Deneuve hà dui zitelli: Christian - u figliu di u direttore Roger Vadim è Chiara - a figliola di l'attore Marcello Mastroianni.


Isabelle Huppert hè ancu in a nostra lista di "attrici famosi". Hè nata in Parighja u 16 di marzu di u 1955. Era u zitellu più chjucu in a famiglia di un grande industriale. Si graduabile di l'Università di Parigi è u Conservatoriu Naziunale Drammaticu Artu. Isabel principia à ritruvà di l'età di 16 anni è, dopu à participà à u filmarfu di u filmu "Faustina è u Verbu Calore" è "César è Rosalie", principia à piglià lezioni di partenle. Oghje in a film "Alois" Huppert hà fattu esse attore prufessista.

U primu travagliu seriu di l'attrice hè filmatu cù venerable attorii francesi Philippe Noire è Michel Halabrew in a film "U ghjudge è l'assassinu". Dopu avè cunnoscenu Claude Chabrol, hà ghjucatu quarchi unu di i so rolli più in i so film, vincennu assai festivali internazionale di cinematografia per elli. In particulare pè Isabel, Chabrol facia una film di a novella Flaubert "Madame Bovary. Yupper, in generale, travaglia cù direttori francesi chì rimettanu u "cinema di l'autore", è quasi ùn participa micca in u filmatu di i pelle entretenu. Erouli, ghjucatu da Jupper, admirar è terrify. Casi tutti sò misteriosi, fatali, ma chjusu e donne. Questu hè ancu Alphosine Plessis da u filmu "The True Story of a Lady with Camellias" (l'adattamentu di M. Belonini di a nova di A. Dumas-son) è Anne Bronte ("Sisteri di Bronti" A. Teschine), è Eric Kohut ("Pianist" M. Haneke). Per u sughjettu di u rolu in "U pianistu, Isabelle Huppert hà ricivutu u" Golden Palm Branch "in Cannes. Yupper vive, cum'è a maiò parte di i heroini chì hà ghjucatu, chjusu è riservatu. Ci hè silenziu nantu à a so vita persunale, ùn ùn piace à dà entrevista, è ùn ùn parlava micca di i so piani di u futuru.


Fanny Ardan. U nomu cumuni hè Fanny Marguerite Judith Ardan. Hè nata in Saumur, in u valdu di u fiumu Loire (Francia), u 22 di marzu di u 1949, in a famiglia d'un capu di cavaleria. Hè stata graduata da u Liceu Catòlicu è riceviu una furmazione in a scienza pulitica in l'Università di Pruvenza. Ancu mentre studiau à l'università, ella cumencia à l'attuali corsi di attu, è a so prima attività nantu à u palcuscenu era in u 1974. U primu filmu di Ardan era u pelle "I Cani" in u 1979. In a film "Vecinu" da François Truffaut hà co-starred cun Gerard Depardieu, è per issu rolu riceviu u primu premiu di film César.

U secondu hè stata premiata à Ardan in u 1997. Per a so carriera, hà sappiutu esse in più di 60 cinema di parechji generi: dramas, comedies, aventures. Ella ricevutu i invitazioni per piglià ritratti da i direttori più famusi di u mondu. Gratu à a so excelente cunniscenza di l'inglesi, era invitatu à prisintà in Hollywood. Per u sughjettu di u rolu di a cantante Maria Callas in u film "Callas Forever" di Franco Zeffirelli, in 2003, hè stata premiata u premiu Stanislavsky, prisentatu à u 25 u Film Festival di Mosca per un successu d'attraversu speciale. Fanny Ardan hà da trè figliole di parechji parenti: Lumir, Josephine è Baladin, ma mai s'hè maritatu ufficialement.


Isabel Adjani. U nomu chjamatu hè Isabel Yasmin Adjani. Hè natu u 27 di ghjovanu 1955. Isabella piace affaccià davanti à u publicu siccomu era un picciriddu, à 12 hà vincutu un cumpitimentu di lecite di lecite per i classici, è in i vacanze fici participatu in presentatori di u tiatru amateur. I rolli eranu assai picculi, ma la bella ragazzina avianu nutatu. U direttore Bernard Tublanc-Michel invitò à Ajani per ghjucà un rollu importante in a film "U Little Coal". Isabella ùn hà micca bisognu di a so carriera scena, hà sunnitatu di diventà un psicologu, è dopu à u Liceu hà intrutu in l'università. Ma a carriera, quistioni, era già predeterminata.

Isabelle hà ghjucatu à u Teatru Populari di Rheims cun Robert Hossein, hè stata cuntinuata di ricivete proposizi di filmi in u cinema, è poi Isabelle fù invitatu à u teatru francesu "Comedie Francaise". Da propostu propostu era impussibile di ricusà. Per u rolu in u storicu stampa "A Storia di Adele G.", François Truffaut, Isabel hè statu nominata per un Oscar. I so altri pelle inclusi a film di Andre Teschine di The Sisters of Bronte, unni hà ghjucatu u rolu di u scrittore Emily Bronte; "Underground" di Luc Besson è "Queen Margot" Patrice Schero. In più di a so carriera scena, Ajani hè ancu impegata à a musica. In 1983, ella, cun l'aiutu di Serge Gainsbourg, allibica u so primu CD, è u video per Isabel hè statu sparatu da Luc Besson stessu nantu à una di i canzoni.
Sò stanu, attrìculi Francesi, chì cunquistonu u mondu sanu, chì anu sempre a cura di i so talenti incù migliori di fanali di cinema.