Genetica umana, Parente, U zitellu sera aggradèvule

Ancu in i tempi antichi, a ghjente hà cunvince chì ci hè una cosa cum'è l'eredità, è anu interessatu da questu, cum'è cunfirmata da a litteratura antica. Ma solu à a fine di u XIX seculu, a scenza di u normalizazione principali di l'eredi genetica hè statu scupertu da u Gregorino Mendel di u biologicu australianu. Hè u primu passu à a strada di a genetica curretta. È in u mezzu di u XXu seculu, i scientisti principiate à ricerche i prucessi chimichi chì cuntrolanu l'eredità. In u 1953, a struttura di DNA era scarafita, è questu hè unu di i momenti più significati in a storia di a biologia. E ognunu sapi chì l'ADN hè un acidu desoxirribonucleic, chì cuntene a informazione genetica. U DNA contene una infurmazione nantu à una persona, cù e so qualità fisiche è i caractères di caratteru. Ogni cellula di u corpu umanu cuntene dui DNA-codes - da a mamma è da u babbu. Cusì, l'infurmazioni DNA hè "mischju", è una cumminazzioni di funzioni unichi per ogni persona, in particulare in ellu, apparissi. À quale saria u futuru figliolu, mamma o padre, s'assumiglia, o quarchi anana o avè? U tema di u nostru articulu di l'oghje hè "Genetica umana, pais, chì un zitellu sera".

Chì ci hè una combinazione genetica, hè difficiuli di dì. A ghjente hè prova di predichena, ma a natura è a genetica sò solu fà u so travagliu. In a furmazione di una cumminazione di e caractere genetica di u zitellu, participanu forti (dominanti) è dèbuli (recessivi). Studi genetichi forti inclusi u capiddi scuru, cume curly; ochji marroni, verde o marron-verde; pelle scuru; calvisione in l'omi; fatturariu Rh; II gruppi di sangue III è IV è altre signali. Anu includeu un nasu grande, un nasu cù una bagnu, e maiori eppo, bocca di labbra, una frunti alta, una barbara forte è altre funzione "pendenti" di l'aspettu. I dèbbichi genetichi sò rougichi, luci, i capelli lodi; l 'occhi blu, grisa; pelle light; calvisione in donne; factor Rh negativu; U tipu sangue è altre signali. Genesi dominanti è ricessivi sò ancu rispunsabili di predisposition à certe malatie.

Allora, u zitellu vene un ghjocu di genesi dominanti. Per esempiu, un zitellu puderà u culore di u pilu scuru, l'occhi marroni di mamma, u filu di ciumi giaddi d'aria, è u vecchiu "stubbornu". Cumu l'affari pare u patrimoniu di l'eredi di i geni? Ogni persone pussedi dui genes - da a mamma è da u babbu. Per esempiu, u sposu è u maritu ani l'occhi marroni, ma ogni unu anu ancu un genu rispunsevule per u culore di l'ochji blau eredite da i genitori. In u 75% di i caseddi u paru duverebbe un zitellu anneddatu, è in u 25% - u celu. Ma certi volte, i genitori ughjetti arghjintivi sò nati i zitelli di vista scuru, postu chì i genitori avianu un gen rispunsevule per u culore scuru di l'ochji, chì era trasmessu à elli, à u turnu, da i so parenti, ma ùn parevanu cum'è dominante. In altri dritti, hè più è più complicatu è moltu più cumplessu ca solu a lotta di genesi dominanti è ricessivi.

I datu esterni di a persona sò u risultatu d'aghjunghje parechji geni, perchè u risultatu ùn si pò micca sempre preveditu. Demu un altru esempiu cù u culore di i capelli. Per esempiu, un omu hà un genu dominante per u capeddu u pilu scuru, è una donna hà un genu ricessu per i capelli bionda. U so zitellu, probabbilmente, avè una tene furiosa di capelli. È quandu u zitellu speranza, i so i so figlioli ponu avè capelli bionda. Perchè hè questu possu? Da i genitori, stu zitellu hà ricivutu dui geni - u genu dominanti di u capeddu u pilu scuru (chì manifestava) è u genu ricessu di i capelli bionda. Stu genu ricessu pò interazzione cù i ghjente ricessu di u sociu à a cuncizzioni di u zitellu è vende in questa "lotta". Cusì, una persona pò uttendi genes ancu di parenti distanti, per esempiu, da qualchissia grand-grandi avizione, chì pò esse un sorpresa per i genitori.

A volte u stessu genu pò cumprà parechje funzioni à questu tempu. Per esempiu, per u culore di u culore ci sò parechji genesi chì sò assuciatu da diversi modi. Ma qualchì regulezza ponu rumpule. Per esempiu, i genitali ughjetti ùn avè micca i zitelli blu. Ma i zitelli d'occhi marroni sò nasciutu a più freti cù l'occhi marroni (cù parechje variazioni di l'ombra) i genitori, ma l'altri ochji bianchi pò esse natu. À i genitori cù l'occhi azzurri o grigi, probabili di esse, ci seranu i zitelli blu oghji o grisos.

Hè difficiuli di predichjà u crescita di u zitellu è u tettu di u pede. Certi predisposizione à questu o quellu cretu pò esse tracciatu, ma quì tuttu dipende micca solu di genetica. Sicura chì i genitori altimi anu un zitellu più di meditarità. Ma ancu assai depende di quandu a futura madre ghjera manghjatu durante a gravidanza, chì u zitellu avia alimentatu, chì malatii hà avutu, è cusì. Se u zitellu com'è zitellu hè bè è bè fedi nutificà, dorme, trasloccò assai, cuntinueghja per l'esercitu, hà pussutu tutte l'oportunità di ottene e crescita di creazione. Inoltre, certe volte, ancu l'espressioni faciale sò transmetati genetichi à i zitelli di i genitori, l'espressioni faciale.

I caratteri di carattere, u temperament, troppu, sò trasmessi geneticu, ma hè assai difficiue per pronostenu. Ma a natura di u zitellu ùn hè micca solu genetica, hè ancu educazione, ambiente, pusizioni in a sucità. I figlioli adoptenu certi trazii in cumunicarii cù i so parenti, cusì i paisani sò prudutti è vigilante - vede qualità bè, furevanu i fugliali un eccettu qualificatu di cumpurtamentu.

E, sicuru, u livellu di intelligenza, capacità mentale, inclinazione à diverse scienzi, persone, averebbe, hè ancu trasmessu geneticu (probabilitate - finu à u 60%), per esempiu, propensità à musica, ballà, sporti, matematique, scrittura è cusì. Inoltre, ancu i gustu, l'aroma è u preferiti di u culore sò ereditati, per esempiu, l'amori per a calda o di dolce è l'altru.

Ci hè una parolla chì i picciotti sò più parechji cum'è una mamma, è e zitelli sò più parechji volte. Questu hè vera, ma solu in parte. E infatti, i picciotti spessu si parranu assai da a so mamma, perchè ellu eranu di u X-cromusome, chì cuntene un gran numaru di genesi rispunsevuli di l'apparenza, è da u papa aghjunghjenu u chromosome Y. I nasci ricèvenu u stessu chromosome X da u so babbu è a mamma, perchè pò esse simile à l'altri è à l'altru paisanu.

U sessu di u unborn u culpa dipende sanu sanu à l'omu. I cipulinu sessu femminile anu solu i X-cromosomi, chì significanu chì un ovule duranti a cuncepimentu, rispettivamente, cuntene solu i X-cromosomi. E cungule sessu maschile cuntenenu i cromus X è Y. I Cromosomi sò rispunsevuli di u sessu maschile di u zitellu. Cusì, se un chromosome X femminile truverete un chromosome X maschile, una zitella nasciu. È se una femminile X cromosomu si scontra un chromosome Y maschile, u zitellu nasciu.

In fatti, ùn importa micca u significatu di u sessu di un zitellu, è chì culore anu avutu l'ochji è u capeddu. A più impurtante hè chì u zitellu sia sanu è felice, è i so parenti troppu! Avà sapè chì impurtante genetica umana, genitori, chì un zitellu sera, depende di a vostra erudità! Ùn vi scurdate di guidà un modu di modu di modu!