I minacciati di Eurovisione di tutte l'annata

L'Orazione di Canzone d'Eurovision hè unu di i manifesti più brillanti di a primavera. Ogni omu hà aspittà per esse quelli chì i participanti di parechji paesi prisentanu. Malgradu u fattu chì in i tempuri ricenti u festival hè stata accusata di politicizazione è viulente, vedi stu studiu assai brillatu è di qualità hè sempre curioso. Rintemu i guardii di l'Eurovisione di tutti i anni.

Storia di a cuncurrenza

Per a prima volta, u cuncorsu di canzone si fece in u 1956 in Suisse. L'Europa di a Guerra di a guerra hà da esse unitu, a ghjente vulia voltu una festa. In u 1956, cantanti di sette paesi vinianu à Lugano, è l'Ass Assissivu Assiya è a so cumpusizzioni "Pruvinta" vittiru.

Oghje, i participanti sò paesi chì sò membri di l'Unione Europea di Broadcasting, è i cantori da i paesi di i quattri quattri sò automaticamente in a finali senza selezzione prelimiari passendu.

Artisti attuali pò participà à l'Eurovisione parechji volte (un esempiu di questu pò serve as our Dima Bilan, chì andò à u cuncorsu duie volte). Ùn importa in u paese chì u cantante nascì. So Lara Fabian da Belgium hà fattu esse in 1988 per u Lussemburgu, è Katrina Leskane americanu per a Gran Bretaña.

Statistiche di cuncurrenza mostranu chì a maiò parte di u primu locu era occupatu da cantanti d'Irlanda. 7 volte diventonu campioni è di elli 3 anni consecutivi (da 1992 à 1994). Gran Bretagna anu pussiditu 1 postu 5 volte, in ogni rigalu u triunottu ingrandò 22 hà uttenutu. Francia è Lussemburgu hà ancu guadagnatu 5 volte.

Festival Eurovision Song Contest di i vignaghjoli

1957 anno. A cumpetizione hè stata in Frankfurt am Main. U postu hè stata presu da u rappresentante di u Paese Corrie Brocken cù a canzone "Net Als Toen".

1958 - Hilversum (Paesi Bassi). U vincitore hè u Francescu Andre Clave cù a canzone "Dors Mon Amour".

1959. U postu hè Cannes. U primu locu hè occupatu da a cumpusizioni di l'artista nativu "Een Beetje".

1960. L'Olanda furnisce i dirittu à cumportà a Eurovision of Great Britain. U primu premiu si aghjunghjenu à a Frenchwoman Jacqueline Boyer per a cançon "Tom Pillibi".

1961. U cuncorsu torna vicinu à Cannes. A vittoria di u rappresentante di Lussemburgu - Jean Claude Pascal ("Nous les amoureux").

1962. À u cuncorsu in Lussemburgu, a Frenchwoman torna a gira. Isabelle Aubre hà realizatu a so canzone "Un premier amour".

1963. France passa u dirittu di mantene a Eurovision Song Contest in Londra. In u Regnu Unitu, u primu locu passò à i sorelli da Dinamarca Greta è Jurgen Ingmann ("Dansevise").

1964. In Eurovision in Copenaghenu, a ghjovana italiana Gilola Cinquetti guazza è a so cumpusizioni "Non ho l'eta".

1965. In Nàpuli, u locu premiatu hè di u cantu di u cumpusitore Serge Ginzbour, realizatu da u rappresentante di u Lussemburgu Frans Gall.

1966. Vittoria contru u Uko Australi ("Merci Cheri").

1967. À a festa in Viena, u primu locu fù fattu da Gran Bretaña (Sandy Shaw, "Puppet On A String").

1968. U primu locu fù fattu da u cantante da Spagna Massiel cù a canzone "La La La".

1969. A cumpetizione significativa in Madrid. 1 locu era spartutu da i Paesi Bassi cù a canzone "De troubadour" realizatu da Lenny Kur, France ("Un Jour, Un Enfant", Frida Boccara), Gran Bretaña ("Boom bang a bang", Lulu) è Spagna ("Vivo cantando", Salome) .

1970. Cù l'aiutu di u disegnu, Amsterdam fù sceltu com'è locu. U Grand Prix hè statu attribuitu à l'irlandese Dan cù a canzona "Tutti i tipi di tuttu". Caminava versu Julio Iglesias stessu.

1974. In u cuncorsu in Brighton (Gran Bretaña), u primu locu passau à u gruppu famusu ABBA è e cumpunimenti "Waterloo".

1978. In u canzoni di a canzoni d'Eurovision in Parigi per a prima volta u guvernu d'Israele. A canzone "A-Ba-Ni-Bi" realizatu da Izhar Cohen è a banda "Alfabeta".

1982. La cantante Nicole (FRG), "Ein Bißchen Frieden" di u cantu, hè traduzzione in 6 lingue è diventenu numere 1 in Europa.

1987. In Bruselas, a seconda volta u Eurovision vende l'irlandese Johnny Logan ("Hold Me Now").

1988. A famosa Celine Dion è a so cumpusizioni "Ne partez pas sans moi" ponu a vittoria di Suisse.

1990. In Zagabria 1 locu pasatu à l'italià Toto Cutugno, chì hà fattu a canzone "Insieme: 1992".

1994. In u cuncorsu per a prima volta Russia hè rappresentata, chì era rapprisentata da Maria Katz ("Eterna Wanderer"). A vittoria hè novu in Irlanda (Rock'n roll kids, Paul Harrington è Charlie McGettigan).

1998. In Bigmingle, u performatore di Israele - Dana International ("Diva") vinciu. Per a prima volta, un transessuestuu hà un postu.

2000. In Stoccu, i Danesiani pigghiaru u primu locu ("Vola nantu à l'ale di l'amore"). Però, e cumpunimenti di u Alsu Rusu "Solo" vincìu u sicondu locu.

2003. U primu locu hè u Turcu Sertab Erener cù a canzona "All Things That I Can" è un show terribbli, è in u terzu - u gruppu scandaluumente cunnisciutu "Tatu" ("Ùn crèle micca, ùn sò micca teme").

2004. U "Ballen Salvaje" di u Ruslana ucraina vincìu a Istanbul.

2005. U cuntestu in Kiev vinni guinciutu da l'Helena Paparizou ("U mo Number One").

2006. In Ateni, u pettu era scuncevule da a banda finlandese Lordi cù a canzona Hard Rock Alleluia. U rapprisentativu di Russia - Dima Bilan in second place ("Never Let You Go").

2008. Victorious year per Russia: Dima Bilan vincìu u 1u postu. Duranti a rappisintazioni di a canzunedda "Believe" nantu à u palcuscenicu, u prumovi olimpicu in u patrimoniu di figura Evgeni Plushenko è u violinista Edwin Marton hà realizatu.

2009. In Moscu, 1 locu fu per Alexander Rybak. Ancu era di a Norvegia, era natu in Bielorussia. A canzone di Fisher, "Fairytale" hà scurdatu un recordu 357 punti.

2014. U 59 Cunsigliu di L 'Eurovision fu fattu in Danimarca. L'articulu travesty d'Austria hè statu in l'imaghjini di una donna cù una barba - Conchita Wurst. Era a so canzone "Rise Like a Phoenix" chì guadagnau u primu locu. Stu vitturatu pocu è causatu a polemica ferocida trà l'audience è u ghjuryu.

Inoltri vi interessarà à i testi: