Kanna - houseplant

I vegetali chì appartenenu à u genu Canna L. o Canna, includenu circa cinque documenti. Questi rapprisentanti pasturecci di a flora appartenenu à a famiglia Cannaceae o Cannaeus (un gruppu di gingerbread). I vegetali sò stati spargugati in i tropiche meridionale di l'America. L 'Europeani sapenu queste piante cum'è decoratore. Li sò stati purtati in Europa, circa, in u 17u seculu.

Queste i pianti sò grossi, signalati à i tips, foglie verdi o viole. In veranu, crescenu assai longu, à spessu a mette à dos metros, zucchetti fioroliate. Ci sò parechji fiori tubulari di culori rossi è gialli in gialli. Hè colugati in inflorescenza di spicate form.

Kanna hè una pianta chì hè apprezzatu per a so decoruità, cusì u travagliu di selezzione hà primatu principalmente à creà a variazione di u culore di e platellini di a foglia. Oghji, i pusteri cù sfarenti sfumature di foglie sò cunnisciuti: da u verde à u rossu cù un corpu di bronzu. Fulvanti pò ancu esse riunati, purpuli scuri è viole. Aghju dettu chì i canari sò belli, micca solu libretti. I pianti sò fiori bellezi di bellezza, sò longu: a fiora dura da i primi ghjorni di lugliu finu à i frostati.

Kanna: varietà.

A varietà più famosa di canna hè Canna indica Roscoe o cannone Indian. Fu vinutu da u punente di l'India. A pianta forme senza timpesta, e tziu chjucu. In altizza, arrivanu finu à 90 cm. In u canna sò fogli sò verdi chjaru, brillanti, pò esse cù strisci rosso. I fiori di a pianta sò tubulari, rosso rosatu o rosu brillanti. Questa spezia hè l'ancestrore di parechje spezii di canna, chì quede aghjustata in una forma specie - S. x generalis Bailey, questa ghjente di Kanna.

Ci sò S. Edulis o Canna comestible. Hè cultivatu in l'Afrique meridionale, Hawaii in modu per ottene di i so risosomi fècheru.

Kanna: cura.

Cultivazione in terra (aperta): funzioni.

Kanna hè una pianta pianta chì hè aggradèvule in beddi fiori. Sò, pittati in gruppi in u mità di u lettu di fugliale, diventeranu un veru ornamentu di giardinu. Ma pò esse pittati è una sola planta. Inoltre, cannes sò usati per un locu verduggittinu com'è pote è vegetali. A pianta di canna hà aspettu grande nantu à e terrazze è nantu à i balconera.

Kann si deve esse pianificatu in un lignu, assulanatu, allughjatu da i ventuli friddi, un postu. U tarritoriu deve esse sbagliatu, ben trattatu. Demu la pianta duverà esse abundante. Per fà e cannes sviluppà più splendidly, pò esse fatte da fertilizzanti organici, per esempiu, di frasi, l'accussì chjamatu "calzu friddi". U so spessione vole à circa 20 centimitri. Da quì sopra ùn hè abundutu da una strata di terra (circa 25 cm). U calori pruduciutu da u feste abbrucianu à u gustu di u gustu di u gustu di a famosa bellezza di cannes.

In u territoriu, a canna si deve esse cultivatu solu quandu ùn ci hè micca più bisognu di esse ghjustu a ghjetes. A distanza annantu à quellu chì deve esse à circa mità metru. Per un annu, canna si sviluppa da parte di i risizmi, chì sò stati posti in terra. A terra debe cuntene turf, foglia terra, sabbia cù grani è humus.

Finu chì i primi prudutti prisentanu, a canna d'esse stati diluliti è alimentati cun fertilizante un paru di volte in 7 ghjorni. Quandu a pianta accumincia a fioritura, averebbe regurditatu più abbundante. I fiori chì anu spusonu, hè necessariu di scurdà. In i ghjorni di vaghjimu, quandu e foglie cumincianu à volare, l'acqua s'hè riduzzione, è po esse stallata. Per i geldi, a pianta deve esse avutra, perchè e quelle di u racu ùn sò micca firmati. Inutili, a pianta pò putenza à l'invernu. Oghje chì u clima hè aggradèvule, chì risicenzi ùn sò micca esse scuperti per l'inguernu, in altri spazii anu da esse sbulitatu da u pianu, seccu un paru di ghjorni, tagliate veddi fugliale è cercanu u risicenzi cun turba (wet). Mantene a temperatura à circa 10 gradi.

Canna in a stanza.

Quandu i ghjorni di freti, a canna deve esse toltu à un spaziu luminosu, andonu da continuu a so fiurazione di moltu tempu. Sì mantèniri un rifurmellu moderatu anu avutu u tempu d'abbandunà acqua, invece chì i pianti verdi ùn perderanu micca in tuttu l'inguernu. Ma a pianta hà sempre bisognu di u periodu di restu - circa du dui mesi. Per aghjustà a sensazione, hà bisognu di limità l'acqua è impedisce. U prugrammi si deve tagliatu à 15 cm da e so base è trasfiruta à un locu cun una temperatura di circa 10 gradi. Duranti l'invierno, i prudutti laterali di risiculi saranu maiori è sviluppati.

Cù u principiu di a primavera, i risorsi sò posti à pruponi, è dopu trasplante in un containeru più grande. U tarritoriu per u duminiu hà bisognu à un sugliuzzu è nutritiu. A cumpusizioni deve cumpone turba, terra frondae, humus.

Kanna: ripruducazione cù risizmi.

In u piriu da l'ultimi ghjorni di sittembri à u principiu d'uttobre, quandu e ghjàllici forti è longu hè digià mistu, a canna vole, per dì, esse "cut-out" da u pianu à longu cù a tarra è trasfirati bè immersu in invernà, per esempiu, in una cantina secca o sottu i rigali d'indentazione.

Ma averemu bisogna chì, quandu s'aghjera in serduci, l'acqua ùn caducà nantu à e boxe cù cannes. In a calore moderatu è cù una luminu diffusa cun un nividu di umidità suffirenziu, u canna, o più bien, i so risultati, in un comu senza disturbatu di a terra cun tranquillamente dormant. Se u ghjattu hè distruttu, i risorsi sò siccati, è i ghjovani parte di a ràdica - mute.

Cù l'iniziu di marzu, a pianta deve esse scucchlierata off the ground, cut off the obsoleti razzii è di sparte di u risiziu, cunzidendu i prucessi liberamente separati. I razziali più chjosi sò stati manteni circa 5 cm longu. Questu hà lasciatu u megliu crescenu di risidui. Quandu divice e raghji, i posti induve sò tagliati stati chjappi incù quillu crushed e seccu.

Particulare di i risizmi chì sò stati siparati, si deve esse situatu in un cuntainer cù a sable, chì deve esse chjapputu da quì sottu, è poi ben trove. Quelli ghjorni à 10 risizii tucceranu i razzi, è nantu à elli ci hè di furmazione è runa. Questu hè propiu u tempu quandu puderete mette in una altra divisiona di i risizmi, chì sò assai sviluppati, senza danni à a pianta. Dopu chì a canna ponu appiicà nantu à i testici.

Kanna: ripruduzzione per mezu di semen.

A frutta di canna ripens. Hè primu sò tenuti in acqua fridda, appruduva, un ghjornu è cura cù cura per facilitate a zucchina. Prima di aduprà simu si sò guardati in a neve per un paru d'oghji, è piuvitatu cù l'acqua di ferita. Sti devini esse pianificatu in cuntenituri, chì anu bassu bassine cun un sustrato luminu. Ogni cuntenutu sò stati nant'à un locu senza u sole, induve esse una umidità cuntinua è una temperatura di circa 24 gradi. I primi dui foglie pò vede in 5 settimani, è in quattru mesi. Allora ogni pianta nova hè trasplantata in un pote chjucu, induve u spessu sò spurtatu u solitu. In l'ultimi ghjorni di maghju, a canna ci vole à trasplantà in terra.

Dificulta di cultivazioni.

Questa pianta d'interieur ùn pò micca tollerà frà, devendel to be protected from the frost.

Canna ponu dannu a vaina, à puliti è aridi.