L'grande artistu Olandese Van Gogh


Questu grande artista nativu Van Gogh ... Quantu hè dettu di ellu finu à quì. Doppu a so vita persunale, suicidiu, ma a maiò parte di tutti quelli chì ùn vi mannanu nuddu indiferente.

L'ughjettu principali di cartografia per i artisti Impressiunisti era a natura umana. È più viulenti era capusatu in tutti i so cuntradicenzi è e emboli in l'opere di u grande Van Gogh di l'artista Olandese.

Vincent van Gogh (1853-1890), unu di i grandi artisti neerlandeses, avianu una forte influenza forte à l'impressionismu à a pintura

Quandu Van Gogh hà 27 anni, hà decisu di dedicà a so vita à a pintura. "Ùn pozzu spiegà cum'è un cuntentu chì sò cuminciate à decisu di novu, sò spessu pensatu, ma pensu chì u disignu stè fora da a mo abilità".

Van Gogh tanti circuncisi cunzidenu cun auturità, ma, invece di a ghjustizia, deve esse dichjaratu chì hà pigliatu lezioni d'A. Mauve.

In u 1886, Van Gogh si trasferenu in Paris. L'arrivata in a capitale di Francia hà fattu un liggeru à l'urdettu di u maestru. Avìa sempre sintimu simpatia è amori per un ominu, ma stu caratteru hè diversu - un residente di a capitale francese, u creatore stessu.

L'arrivu in Paris cambiò a vista di l'artista di u mondu. Avà pare u più giovanu è luminoso. Van Gogh tira i cantoni di Montmartre, i ponti di u Sena, i teatrini, è più importantemente, si senti per esse un francesu. Van Gogh anu stà in modu di ricerca per a tecnica di lumi è di culore, ma in grisa Parigi ùn pudia micca fà. Dopu addeva per andà in u sudu. Ci hè chì un novu periodu accumenza in u so travagliu. Quì hà sappiutu chì ùn ci era nudda nisuna differenza trà ellu è u so mentor, Rembrandt.

Van Gogh ci pare ancu impussibile, perfumbu. "Un scoggiu ordinatu" hè quellu impossibile cum'è fenceddu in l'assaltu ". Van Gogh hè più ch'è un Impressiunista, perchè ellu pruviste parechji volte per cambià a so tecnica, ancu in a listessa figura. Dopu tuttu, ogni oggettu nantu à u tile - ciò chì hè nova, diferenti in i so carattaristichi è e caratteristiche, è a manu di l'artist s'accidinava per rifirisce tutti questi cambiamenti. A principal cosa, secondu a Van Gogh, hè di travaglià da ispirazioni, à a prima impressione chì hè sempre luminosa.

U so mondu si cambia in constantemente, in u cicitu eterna, u crescita. A funzione di u artistu hè di per capiscia i sti bè ùn solu per l'oggetti immobbili, ma ancu com'è fenomeni. Van Gogh ùn representa micca un pocu mumentu, ellu trasmetti a continuità di i momenti, u leitmotif di ogni oggettu - stendu in a so dinamica increavule. Avà capemu cusì u studiu di Van Gogh ùn hè micca solu un etude, hè un scuru còsmicu tutale chì mostra ogetti, fenomeni è a persona da un puntu di vista astratta. Van Gogh ma ponti micca u sole, ma i so flettori di rai dirigiti à a terra o cumu si sperghjenu u sole da una foglia d'oru.

Per Van Gogh, hè cunsideratu incorrectu per ripresentà un arbore cum'è questu, postu chì in u so vede l'arbre hè un organu simili à l'umanu, chì significa chì crede è sviluppa constantemente. I so cipressi sò cum'è i tempii goti, chì sò stati rivoluti à u celu. Scuritu da u calore inescuvule, si righinu, cum'è a lingua enormi, rimane di una foglia verde, è si sò sbucchi, si creanu in terra cum'è incendi.

Per capiscinu a dinamica modu di Van Gogh, un pudere riferite à i ritratti.

Ritratto di "Berceuse". Hè repicata una babbu di pesca, chì, cum'è a gente di u locu dici, vai à e barche à a sera, è in u mumentu chiuvuli rici. In tuttu queste averebbe ripintitu nantu à u ritrattu di Van Gogh - una donna chì deve esse rusticata, senza mancu, stanchi - chì u so stilu di vita dice, è à a stessa cosa assai incredibile - hè a ghjuridica di i fichi. Questa stampa Van Gogh avia da darà à Santa Maria - un refuggiu per i marinari ...

Turnemu in l'autore ritrattu di l'artista. Quì ellu parechje davanti à noi chì ùn puderebbe mai avè capimatu. Cansu, l'espressione facial nervosa, cum'è una mascara, sottu si trova u statutu tensu di l'anima.

Van Gogh pensa chì l'esprscrittu tècnicu tocca à un grande rolu, ma assai fattivu di spressiva chì hà cunsideratu culore. I pitture in u sistema di valurizà di l'artistu ùn sò micca solu un ornamentu o un modu di ritrattà un carattere più splendore. I pitturi ùn aghjunghianu micca un rolu più impurtante ch'è u tiravu stessu. Sè i culori ben seleccionati ùn ci hè micca etude, ritrattu è ancu l'autore stessu.

Cusì ogni culore per Van Gogh hà un certu significatu, un misteru, un misteru chì ellu stessu ùn hà micca spiegà cumplessu. Dopu tuttu, u ritimu hè un vastu mondu vastu chì ùn pò mai esse cumpresu è spiecatu. Di tutti i motti di culore, preferia u mondu è u celu.

Dominante in u sistema di Impressiunisimu - culore. In u pintu di Van Gogh, avemu bisognu di un settore cumpletu di colorii: ritmu, culore, texture, line, shape.

I culori di Van Gogh ùn domine micca u travagliu, u sonu. I tinturelli in ogni intonazione nantu à tutta a longu di u rolimentu emutivu, da u dulce mortali à una varietà di sfumalli di gioia. I pitture in a paleta di Van Gogh sò spartuti in dui palette. Per ellu, friddu è caldi - cum'è fonte di vita è morte. À u capu di sti sistemi - gialli è bianchi, i dui culori anu un simbolisimu pocu prufunnu.

Color, culurite, realità vera - hè quella chì Van Gogh hè.