Quantu è utile hè fustu di lignu per i pianti?


Tutti ci anu vistutu a freccia di vaghjime repetitiva, chì quede restitu after burning wood. Molte amanti di casa, cultivate i pianti di l'ortu è di giardinu, anu usatu frasinni comu fertilizzanti minerali. E questu ùn hè micca surprisante, perchè u fugliale hè u fertilizzante naturali. Ma hè u travagliu di lignu?

Composizione è valore di a cendizzioni

L'asciuga hè una parte micca combustietta di l'ingaghjamentu minerale di e vegetali erbachi o in legnu durante a so combustioni assuluta. In questu cunnessu, a cendizzioni hè distinata per a frasche di legame è in legnu. U megliu hè cunsideratu cinti di lignu. Ash hè cunsideratu un bonu fertilizante alkaline potassium-phosphorus. A cumpusizioni di a carna includenu carbonate di potassiu, fosforu, magnesiu, calcium, zinc, cobre, sulfuriu è senza nitrogenu. U rapportu di e sustegnu utili dipende nantu à a materia prima: in i cinti di a vigna, pianti di patata è zucchini di u girasole finu à u 40% di u putassiu. In u frescu di l'arvuli, circa 30% di calciu, in ciuffu di conifera, finu à u 7% di fòsforu. Ricurdativi: in i cinti di i vegetali di potassu herbasse, più di più in u lignu, ma u fòsforu in a carna hè menu di potasio. In cincu turbia, ci hè assai calce è pocu potasio. Questa lizia pò solu esse usata com'è fertilizante calcariu per reducir l'acidità.

U beneficiu di e cinni nantu à i pianti di l'ortu è di u giardinu hè chì u fosforu è u putassiu chì sò in questu hè bè assorbitatu da e piante. Inoltre, ùn hè micca un cloru in a frasa. Per quessa, pò esse usatu per i culturi chì sò assai sensittivi à questu l'elementu è rispundenu nanzu. Sò stati piani cum'è mugri, pasti, fiorne, uva, frutti citrati, patate è altri.

Chì i piatti sò utili à cinti?

Chì perchè i chicchi sò utensili utilizzata

L'arghjentu hè eccellenti per u ziferu àcitu, neutru, sod-podzolicu, grisu, bogus-podzolichi è maréccini. Cumposti prulammi corsi sò creati per u crescita è u sviluppu di e piante: elli si aghjà à a radica sottu à u traspurimentu è avete pocu malatu. À a listessa ora, a cendra ùn solu porta solu i micronutrienti in u duminiu, ma dinò improvesu a so struttura, reduce a so acidità. Hè deve appiicatu à i paisoli pesche in u vaghjimu è a primavera, è in i pulmonate (sandy è sandy loamy) - solu in a primavera. Introduce circa 200 grammi per metru quadru.

Ùn aghjunghjenu micca a cassa in u pianu cun un pH di 7 o più altu: a frasa rinfrisca a retazioni alkalina di u sustratu. Ricurdativi: se u pianu cuntene assai calce, ma pocu potasio è fosforu, ùn hè micca impositu fà carenzi à granu. Siccomu in questu casu, u sughjettu sarà più arriccatu cù calce. L'effettu di a catina nantu à a dumanda in u duminiu dura da 2 à 4 anni.

Adupratu di fraschi in forma secca

Mantene a frasche in sacchetti di plastica in un locu secu, perchè retuerà tutte e so pruprietà utili. In vista di maximizà i beneficii di a carna di lignu, deve currettamente a dosi. 1 una cullizzioni di coce in 2 g di cinni, 6 g in 1 settimana, 100 g in 1 vetru, 250 g in un vetru di mità litre, 500 g in un vasu d'1 litru.

A frasca di legnu in a forma di carbone, in particulari u beditu è ​​l'astapenu, hè una cosa utili à quelli chì participanu à a floricultura. Pezzi di carbone cun un diametru di 0.8-1 cm sò ricumandati per esse aghjuntu à u sustrato per orquidee, aroidi, cacti è succulenti (3 - 8% di u volumu di u sustrato). Da u carbone, u sustrato si stalla ferita è acqua permeable. Inoltre, u carbone hè un antisetticu antisetticu, prutege l'arradicati di a decadenza. Po in u carbonu pò esse usatu per trattà e ferite di pianta.

Quantu fugliale di lignu per i piante

Prima di cultivà e piante hè custituitu aghjunghje a freccia in u sustrato è mischjà bè cù a tarra. Ash hè un fertilizante excelente in u stagione di stagione. Certi cunsiglii per l'usu:

• Per u cucumari, a foglia hè aghjettatu ogni 10 giorni da a fioritura, spruchendu l'aria a un ritmu di 1 vetru per 1 sq.m.

• Place 1 - 2 cullenade di cinni per a crosta o 1 vetru per 1 sq. M sottu zucchini è squash. quandu hà dugnu un lettu.

• Per i pumati, a carna hè intruduciutu in a primavera durante a preparazione di u tarrenu à a tarifa di 2/3 tazzi per 1 m. In meziornu di lugliu - principiu di l'aostu, una mità di un vetru di frascaru per metru quadru hè appiicatu à u tarrenu.

• Per a coghju di pagliaru facenu quandu s'ammuranu fruttu, annacquà a so a tarifa di 1 vetru per 1 sq.m.

• U tuberkulosi di patata sò cunsigliati per 30 ghjorni prima di cultivà carburanti polinizati, è quandu si pittati à i tocu, valdi nantu à un cincu chilò.

• 1 settita di focu per 1 sq.m.

• 100 - 200 g di frascaru per 1 sq. M. Sò appiicati à a palletta, u napulettu è u ravanu.

• Cum'è fresa, frambuesa è fiori, 100 g di cinni per 1 sq.m.

L'aranciu hè assai utile per i cireri è prugnoli. Per questu, una volta ogni 4 anni, avete bisognu à alimentà cù cendri. À u perículu di a curona, l'arburi sò chjusu cù una fossa di circa 15 cm in u cundimentu, a caghisa hè coperta in elle, o sò spressi cù cinti. Hè preparatu da a siguenti: 2 tazzi di frasca per un buccu di acqua. Ditch intricava da a terra. L'arbre adulte precisa un about kg di fraschi. "Amore" cinti è arbusti di currantia negra. Hè ricompatente per fà trè cups of cenessi sottu à ogni machata è seguitanu immediatamenti in u locu. In modu, a cendizzioni scuntenti babbi è babbalu. Per fà questu, scatter frullu siccicu in i vignaghjoli è vicinu à e piante vicinu à quelli vivi. Se l'aphidie anu aghjustatu, hè bisognu di spruvà u sughjettu sottu à l'arbureti di uva spina e currantali cù cinni.

Fugliale di Ash

A infuzione di focu hè usata per fertilizà e piante. Preparate l'infuzione cusì: 100 - 150 g di frascardu si spremere cù un buccu di l'acqua è insistendu à una settimana, perghjuntà annantu à l'intemperii: sustanzi utili di a frasa si passanu veloci à l'acqua. L'infuzione prufittante regghiau e piante, utilizendu com'è fertilizante. A suluzione deve esse agiteva sempre, sburdinà in ghjente per pumati, cucumari, col. A norma hè un medio litru di a mistura per pianta. Dopu à questu, hè bisognu à imbrallu immediatamenti cù u locu.

Pudete preparà una suluzione chenevuta. Hè cunsideratu un nutriente univirsivu, preventivo è protettive. Per questa hè necessariu filtrari 3 kg di fras, vogliu 10 litri di acqua caloria, insista dui ghjorni. Puderete strain, aghjunghje 40 g di sapellu, dilucchiatu previamente in una piccula cantidad di acqua calenta. Pudete ancu aghjunte u fertilizante minirali. Questa suluzione deve esse spulatu e piante in a sera in u tempu secondu. Aduprà parechji volte per stazione annantu à 10 à 14 ghjorni.

Cera pulita

Coghju pò esse pruduce fiori (lunaria, vespers, alissum) è uni poveri (colti, ravanelli, ravanelli, cipudine, prugne). Stu metudu facilite à sparà e pesti, in particulare, u carru di col, u fustu cruciferu di caccia, di e piante in primavera. A polvera cù lignu di legnu hè fattu questu modu. Pigliate un canna di lata o pratiche plasticu, assai furmati sò fatta in u fondu, poi hè spressu in un vandale di frasca è, un'omu scuzzulata sopra i pianti, i cundiscenu cù un polvere di polchizie chjucu. A pulverizazione deve esse fatta prima di a matina. I coghju di bacia è stagione perfetta copre cù a rotta grisa nantu à e fragole. Durante a migliurà di e raghji polinizeghja i machadi à a rata di 10-15 grammi di frascaru per arbulu. A polinizazione deve esse ripetuta 2 a 3 volte, ma a caghisa hè stata rapida per 5 a 7 g per arbulu. Cenziu pò esse polinizatu da i cammelli di patata: i larvule di u scarabeu di u Coloradu pèrdite sianu.

Muvrini

In una soluzione di fugliale di lignu, hè cunsigliu per svanà a semente per 5 o 6 ore. Un bagnu serà utile per l'alberganu, pimentari, tomate, pepini è altre culti. 20 g di frasca diluce 1 litru di acqua è fretu.

Ciò chì pò, è ùn pò esse micca fatta cù cinti

Cinturini di legnu ùn hè micca una simplicità simplificata, cum'è chì potti pari di prima visu. Hè deve esse appiicata d'usu da tutti i reguli:

• Ùn aghjunghje micca una frasche fresca di nitrogenu, superfosfat, farina fosforita, calce, manure, nitratum ammonium, urea è excrementi d'u piobu. In questu casu, hè persu à a mità di u nitrogenu. Almenu un mesi dopu, l'abbinimenti di nitrogenu si deve appiecà à u tarrenu dopu l'applicazione di fraschi.

• In più di 8% di u pezzu di superfosfatu pò esse aghjuntu à cinea di lignu à superfosfat.

• A fugliale di lignu ùn deve micca abusatu com'è un fertilizante. Finu a crisa di a retazioni alkaline di u tarritoriu, a freccia seranu impedisce e l'accessu di e piante l'accessu à e sustegnu utili in a terra.

• Se a carna di a turba hè roziata, ùn pò micca purtalla à u locu. Nta stu cinti, ci saranu assai ferru, chì ralentisce l'assorbimentu di fòsforu.

• Anzianu pò esse usatu cù l'humus, compost o turf.

• Ash ùn deve esse aghjuntu à u locu per i pianti chì preferenu acidezza di u sustrato (azaleas, camellias, rododendroni, babbi).

• E cennere duverebbe sipoltu in u locu à una prufundità per almenu 8 à 10 cm, quandu hè stendu nantu à a superficia, si forma una crosta per a ghjustificazione à i pianti è u so propiu stessu.

• 1 kg di frasi di legno sustituisci 220 g di superfosfat granului, 500 g di calce è 240 g di clorur di potassu.

Dopu sti cunsiglii, u beneficu di u fustu di lignu per i piante esse maximizatu.