À chì piace quantità di vitamina?
In tuttu a nostra vita, a cuscenza di u corpu di vitamini hè debbule. È ùn hè micca surprisante. I zitelli sempre teninu più vitamini per kilogram, perchè sò constantemente cultivate è sviluppatu. Ma per u fattu chì u pesu di i zitelli hè petite, i figuri sò chjuchi. Quandu un zitellu riceviu à 10-11 anni d'età, hà bisognu à quasi u stessu quantità di vitamini cum'è i so parenti.
I donne avemu bisognu di un pocu di vitamini più menu d'omi. Questu hè duvuta à u fattu chì no femicili femande pisci menu, è u nostru crescenu hè ancu menu. L'eccezzioni hè u piriudu di a gravidanza è a lattazioni. À questu tempu, u nostru corpu necessite circa à u 10-30% di i vitamali più per fà u pussibule, è u futuru figliolu.
L'età di u 10-20%, a bisognu di vitamini cresce, cum'è u metabolismu in u nostru corpu fracani. Ma agghicaru agghicaru. Per quessa, parechji medici ùn abbiate micca a dosa per e persone di più di 50 anni. E i dosages di parechji vitamali sò ancu magnificati. Per esempiu, vitamina K. Dopu cinquanta anni hà peghju sintimenti per ourorganismu. Pensemu chì sta vitamina hè rispunsevule per a coagule.
Fighjemu una vista appressu à e quali vitamini, in quale età ci sò particularmente necessariu.
Sottu 35 anni
Se fallenu in a categuria di e persone chì ùn sò micca 35 anni, anu prestu una cura particulari à i seguenti vitamiche:
- Vitamina E (tocopherol). Questa vitamina hè impurtante per e donne è per l'omi. U prumove a pruduzzione normale di i semu malvucatu in l'omi. Per e donne, però, hè necessariu per a cuncizzioni è di u portu di u fetu durante a gravidanza. Inoltre, a vitamina E hè un antioxidante putenti. I studienti anu dimostratu chì si ogni ghjornu per piglià a vitamina di i prudutti in u dirittu quantità, pudete riduce u risicu di a malatia cardiovascular da 25-30% è migliurà u rendiment mentale 36%. Inoltre, sta vitamina reduci u risicu di cancer. A vitamina E hè cuntenuta in grassu di urighjini vegetali. Esempiu, in l'oliu di girasole, soia, mustarda, cacahuè, oliva. Inoltre, pò esse truvata in frutte, legame greche è di girasole.
- Vitamina B9 (Sun, folacin, folic acid). Questa vitamina hè assai impurtante per u sistema nervu è u sviluppu di u moveru di u zitellu. Sì una donna pregnant o lactating ùn serebbe micca bè, u neunatu hà avè prublemi cù u sistema nervu. Per adulti, sta vitamina hè quantu impurtante. Folacin hè necessariu per u funziunamentu standard di u sistema digestivu, nervu è emulatoru. Truvate questa vitamina pò esse in i foglie di i pianti verdi. Un total de 500 ceras di alcuna insalata cuntene una regula di B9. Hè trouvenu ancu in u brocoli, l'asparagus, spinach, colti di brussels, i prudutti di carne (in particulare vovyazhye o fegatu di porcu), cottage cheese, legumi, levadiziu è granuli sani.
- A vitamina B6 hè tutta di trè vitamali, unificati da un nome. Ci hè un rolu impurtante in u metabolismu di grassu, carbuidrati è di prutini. Solu 80 mg di vitamina B6 per ghjornu pò reduci u risicu di l'infartamentu di miocardi in u 32%. Per uttene u benefiziu più di sta vitamina, devia esse ebbattita cù l'àiu foliu. A maiò parte di tutte a vitamina B6 si trova in cereali, fugliale è fegate. Bu B6 hè assurdu da a carne, in particulari di u fegato di pollo. Da i cereali è legumi, hè digeribile perchè, ancu in questi prudutti chì cuntene assai. Quandu u trattatu in calore, si colapseghja. Cusì, hè megliu di manghjà i vegetarii crudu è i frutti, per esempiu bananas. 100 g di banane cuntenenu 400 μg di B6.
35-45 anni
À questa età, i primi debuli i prufessiunale è i prublemi di salute scritte. Dunque, in più di i vitamini sopratuttu, hè bisognu di piglià più è più:
- A vitamina A (retinol è beta-carotene) hè solu bisogna indispensabile per una vera visione, divisionu di cellu nurmale, è ancu capelli, pelle è unti. U usu regula di sta vitamina cunducta à una reduczione in u risicu di malatia cardiovascular, è anch'ella aumenta l'attività di i cellulei immune. Truvate questa vitamina hè solu pussibule in prudutti d'urighjini animali: prudutti di a righjunghjine, u grippu, u mantellu. Una sobredosi di sta vitamina hè assai preghjudiziosa à a salute - u travagliu di i sistemi nervi è digestivu pò esse sfrore. Dunque, ùn duvete micca altri dosi di vitamina A. Beta-carotene, in cuntrastu à u retinol, hè tutte sicurezza. Ùn aghja legumi lattichi è gialli, com'è greens. A beta-carotene hè megliu assorbutu, devu mancu avè manghjatu cù grassu: oliu di girasole, crema agria è cusì.
- Vitamina C (acidus ascorbic). Oghje, avemu addivintatu, più ch'è avemu bisognu di sta vitamina. L'acidu Ascorbic hè capacitu per incrementà u nivellu di u colesterol "bonu" in u sangue da 13%, è "male" in u 17%. A pirsuni da una mancanza regular di vitamina C aumentanu u risicu di l'infàrdia. Ma s'ellu avete aduprà regularmente in quantità giustizia, avarà migliurà a produzzione di fibri di colaggiu (per quessa, frenà a furmazione di cogholi). Vitamina C hè faciule di truvà. Hè truvatu in col primu, pimentu rossu, verbe, agrumi.
- Vitamina B12 (cobaltamina) - aumenta l'effettu di a vitamina C è aiuta à creà l'efficienza. E tutti graziosu per u fattu chì ellu hà participatu à u prucessu di prutezione, di grassu, di carbuidrati è di u sangue. Quelli chì ùn mancanu vtitamine B12 sò una bona memoria è attenzioni. Questa vitamina hè solu in prudutti d'urighjini animali: pesce, carne, carne di porcu è fegate di viteddu. Sì adirate à u vegetarianismu, duvete ancu dinò a vitamina per avè da prublemi di salute.
Più vechja di 45
- Vitamina D - hè necessariu per l'assimilazzioni di calcium, chì aiuta à rinfurzà l'osse. Inoltre, l'ingesta normale di vitamina D reduces the risk of cancer and cardiovascular diseases. Questa vitamina hè prodotta da esposizione à u sole. Per quessa hè necessariu sia in u sole ogni ghjornu. In i prudutti ponu solu ghjunghje in ghjosu è oliu di pisci.
- A vitamina K hè impurtante per a coagulazione di u sangue normale di l'osci è di i denti. Hè sintetizata in l'intestinali, ma ferma agraru cù età. Perchè, per furnisce una tarifa ghjurnata di vitamina K, avete bisognu di più spinach, fegate è viteddu.
- A vitamina B3 (nicotinamida, niacina, PP) hè un elementu energicu. Cù a so deficiente, sviluppa a dèbilità musculaire. Pudete piglià questa vitamina da u pesciu, u latte, u carne, u pani granu è i cogni.
Cume vitamine sò megliu: di i prudutti naturali o di a farfalla? Dopu tuttu, di i prudutti, l'ingaghjamentu di vitamina di u vitale hè più difficiuli d'ottene micca di a farmacia. Ma in questu casu, certi formule sintetici di vitamini pò avè u effettu in oppostu cù l'admission longu. In u casu di e vitamini di farmazia pò esse furnitu una sobredosi, chì elimina l'usu di i prudutti naturali.