I fiori di giardino: Nerine

U genus Nerine hè una pianta bulbosa da a famiglia d'amaryllis. Stu genu conta 30 spezie chì sò largamente in Africa Sud e Tropica. Nerine hè una pianta perifa decorativa. In i zoni cun clima fretu, hè cultivatu complantale. In i paisoli cù un clima cálido, i pianti sò cultivati ​​nantu à l'alivi, ùn sò micca scupiati dopu à a fioritura.

I fiori di giardinu - perenne di Nerine fussiru in settembre à uttrovi. Ci sò un longu (à mità metru) spike stabile stabile, in cima di quale ci hè una inflorescenza umbellata. U ciuri di u fiore nascite cù i steddi fissi d'un culore verde scuru. A inflorescenza di sta pianta teni diversi fiori fiurisci, u culore di u quale pò esse rosatu, biancu, rossu, raspberry, aranciu. I fiori fiori pò esce in l'acqua per unepu di 20 ghjorni.

Tipi.

Bowden nerine hè una pianta bulla perenne. Patria di questa spezia hè Sudafrica. Bulbu allargata, più parti hè sopra u pianu, in largu pò esse à 5 centimetri. I fiammate i flakes secchi sò u culore di marroni chjare. Leaf vagina, allungata in un pezzu chjusu, un zafranu falanati falzu, chì righjunghje à 5 cm in lonxitude. I fucili di lignu sò in forma di cinturione, lineari, in a dinum scontru finu à 30 cm, anch'elli à 2.5 cm, vicinu à a punta graduamente ristretta, brillanti, ligeramente groppe, ani tanti vini.

Nant'à u peduncle senza frundulinu, ci hè una inflorescenza umbelliforme, à a base di quale ci hè una stampa di culore, à l'età, u principiu di turnà rosa. I fiori pò esse di 6 à 12, e foglie di u perianthe rosu, torci, avè una linea longeva oscura. Blooming si trova in u mesi di uttobre in u stessu tempu cù l'aparenza di foglie o prima di l'apparizione. Cultivatu in u 1904.

Li Nerine Winding - i fiori sò rarissimi. Florimentu si trova in u vaghjimu. Inflorescenzi sò furmati da fiori rosa è bianchi, chì anu petali ondulati nantu à i pedunculidi.

L'Nerine trasfurmata. A patria di sta spezia hè l'isula di Capu Verde. A pianta hè stata ferita ribbon, chì dopu à fiorente cultalli cumercii.

I fiori sò in forma di lliile, grande, cù stamensi longi, cuncintrati in una inflorescenza umbellata di 10-12 fugliali. Peduncles mediani à 35-40 centimetri. I petali sò brillanti, russu.

Nerine Sarnean. Sta spezie vegetale anu aranciu, fiori bianchi è fiori cù petali stritti anguli, situati à u cima di u peduncle. Molti híbridi rossi eranu distanza da sta spezia.

Cura di a pianta.

A fioritura di sta pianta principia in u vaghjimu. À a fine di u fiore, se a pianta hè colata in una stanza è manteneva in lumu luminosu à 7-10 gradi, i lampadiei è i mancani cuntenenu a cultivà finu à l'iniziu di a primavera. L'acquessi esse limitata. Tutte e cundizioni sò impurtanti per a furmazione di ciuri in i lamponi. Cchiu propiu à a primavera, l'acqua hè ridutta, deve esse steduta da sempre è rinnuvata quandu u focu si germinate.

U periodu di restu di i lamperi hè di maghju-aostu. In u lamentu di l'uvernu ci vole à mantene in un locu secu, à a temperatura di l'ambienti. A temperatura ottima hè 25 ° C. U novu pudori di a pianta principia à principiu di aostu.

Impussibule di u focu pò esse determinate da l'apparizione di un pezzu brillo o bronzu in u collu di u focu. Dopu à quessa, in cima di i lampadiei, a terra antica hè sbulicata è una nova terra hè chjesa. Avete da urìggia di regrossà a pianta.

Sustratum perfettu per Nerine: in i pareti ind'u cumpostu di terra, u farru di l'osteria, a sarda gruusa o arcane vientu, a sorra è l'humus. 25 grammi di mancianu l'osso, 25 grammi di scouppi cali, 7 grammi di sulfate di potassiu è 25 grammi di superfosfatatu sò aghjuntu à u bucket di a misura. Una schisà picca hè aghjuntu à assicurà chì a tarra ùn hè agria. U fertilizzante à u complexu liquidu pò aghjunghje à l'acqua è l'acqua una volta ogni 14 giorni.

Quandu u diving, i lampi sò stati postati in pote (11-13 cm) cun un massimu di 2 piezzu. In i macchi si sò stati posti i lampadulinu, a cima sia nantu à a terra.

Dopu à ponae in quasi 4 settimani (in questu tempu, i lampadiei sò stati raffinati è dà pedunculidi bagnu), i prudutti cumincienu a fighjà. Se u bombe fracenu à l'enigmetra, i foglie ùn sianu aperte.

I fiori di Nerina ripruduciunu di e sementi, chì sò colti immediatamenti dopu l'averebbe. I Seeds sò in caseddi o cunchi. Hè cunsigliatu di aduprà vermiculite umida.

I sardai sò stati posti in una stanza cun una temperatura di l'ambienti di 22 gradi. I primi rimichi sò osservati dopu à dui o trè simani. Trasplante in i pianti di terra si mette nantu à u locu lampatu, mentri a temperatura di l'aria deve esse almenu 15 gradi. I tippulite ùn sò micca cunsigliatu per i raggi di u sole. Cultivatu da e zitelli, i pianti di Nerine sò stati cultivati ​​durante trè anni, senza un tempu di reste.

L'alimentazione hè realizata finu à a fini di aprili cù u fertilizante lìquidu, una volta ogni dui simuli. In l'estiu durante u restu, i fiureghji di giardinu ùn sò micca alimentati. Duranti u fiore, u fertilizazione vene una volta una settimana.

Precauzioni: u travagliu cù a pianta hè megliu in guanti, perchè tutti e parte cuntenenu sustanziosi poisonous.

I pussibule.

Solu lampi chì si sò piantati sò stati prudigii, ma altrimente a pianta pò esse rotunda.

Damaged: pulatorii.