Proprietarii di a dulcezza

U Sandia hè un pruduttu famusu è assai cumuni di l'alimentariu, chì hè un maravigliu di pratica. Eppuru, i so meriti pò esse cunsiderate micca solu un aromu dilettante è u gustu excelente, ma ancu prugetti dietetichi utili.

U fruttu di una rosula di u puntu di vista di a botanica riprisenta un bagnu falce falare, u pesu di quale righjunghje à 20 à 25 kilogrami. In a storia, i casi di fruttu maiori u più grande cù una massa di 50 kilogrami è sopra sò cunnisciuti.

Sò longu chì a piantina preparava assai prudutti chì sò in nutrimentu: cunfettu, pastigliuli, frutti cunfitti. U sandini à salitu à l'antica tempi eranu usati cumune di dieta.

Grazie à e pruprietà dietetica di Sandia cù un grandi successu pò esse usatu in nutrimentu di e persone chì guiden un stili di modu di salute è di attivamente impurtata in cultura è sportivi fisichi. A presenza di frutosa furnisce i musculi di travaglià cù energia digeribile facilmente. Quessi micronutrienti cuntenuti in u dulce, un effettu benefizièvule nantu à u travagliu di l'organi di u sangue è u sistema cardiovascular, chì permette u corpu di una persona furmata per adatta adattamente in u stress fisicu durante a furmazione. U ferru in u ghjocu di questu fruttu, cù a so capacità di ligà à l'atomu di l'osiguru in l'hemoglobina, mantene a capacità di travagliu di u tessulu musculu.

Avà hè cunnisciutu chì i pruprietà dietetica di a padedda sò pruvucati da un cuntenutiu di acqua alta (finu à u 80%), sustanzi alkaline, ferro. Una manera massima di questa alimenta hè un cuntenutu di caloria per u calore chì hè particularmente impurtante per quelli chì volenu perdere un paru di volte extra. A prisenza di caratteridii digestibili in dulurgi determina u so usu di nutrimenti dietetica in casu di malatie di fegghjinu è intruduce di l'organizmu (sternu è internu). I sustanzi di pectin è a fibra cuntribuiscenu ancu à l'apparenza di pruprietà dietetica in u dulce, postu chì a presenza di questi compii assicura a normalizzazzjoni di u travagliu di u viaghju gastrointestinali.

A Sandia cuntene u ferru in una forma biulogica, chì face faciule facilmente à digià stu elementu. Hè stimatu chì manghjà un kilogramu di pasta di pavone s'assegura a ingestazioni di una gramma di ferru in u corpu umanu. Per via di questu, u dulce hè di grande impurtanza per a nutrimenti dietetichi di e donne incinta è di e donne d'amassi, è in u sviluppu di e coperficà di carenza di ferru è l'anemia. In più di ferru, u dulce cuntene parechje altre microelements utili: calcium, sodium, magnesium, phosphorus.

A pruprietà di u dulcezza per annulerà a resistenza di u corpu à i malatii infizziosi hè da a prisenza di a vitamina B 1 , B 2 , B 3 , PP, ascorbic è à l'à folic acid.

A causa di pruprietà dietetica utili, i frutti di u sandia sò cunsigliati per l'utilizazione à atherosclerose, arterial hypertension, artritis, gout. L'altu cuntenutu di frutosa fa possu l'usu di sti frutti in petite dosis in diabetes mellitus.

Cù nefrolithiasis, nefrite e pioneonefritis, i dietarii cunsiglianu d'assicurà 2 à 2,5 kilogrami di dulce à ghjornu. I pruprietà diurettiche di questu alimentu sò usati per svià i salti da u corpu.

Tuttavia, cù a furmazione di petra, accumpagnata da a precipitazione di fosfatà, ùn hè micca cunsigliatu l'usu di uva in nutrimenti dietetichi.

I pasticci di Sandia anu ancu pruprietà ùtule. In particulare, in a so forma prima e secca sò in a nutrizzioni dietetica in colitis. Una zanata di dulce truvà a so applicazione cum'è hemostaticu è antihelminticu.