U prugrammi di ghjuventù: cumu pò cumportanu correttu à i genitori?

Hè accadutu chì tutti i zitelli ghjucanu, è tutte di tutti i genitori. Ancu quelli amichi chì anu ripetitu à ogni ghjornu "ùn avemu mai avutu tali cosa", almenu una volta, ma elaburevanu stu prublema. Questa hè una di e fasi di u sviluppu di u zitellu è ùn pò micca fatti nantu à ella. Qualchidunu cumbattiti cun l'altri silenziu chì ùn hà intesu, altri per chì u capelli è e vestiti vanu in u ventu, u terzu - muzzicattu rimettivu, scarrafate, pisanu i piuvelli ... U principale per i genitori chì avè a so zitella cù morbidi è scarrafi, determinanu si cumportanu, ciò chì dite, perchè ùn sia micca da novu.


Viu ...

A maiò parte di i psiculoghi di i zitelli sò cunfidenti chì ùn sò micca pronti per interferiscenu in a lotta, se ùn ponu micca micca periculallu per a salute d'una persona di a lotta. Ùn pigliate i mariti. Di sicuru, u primu impetu di ogni mamma chì anu una lotta cù a participazione di u so zitellu sia per separà i prucissuri è ancu à u papa un "stranicu". Ma, pensate, hè tutte cusì tantu peligroso? Ùn avete micca peggiu? Puderete u vostru pocu s'apprimau di tuttu u tempu per esse l'aiutu è a prutezzione di voi chì diventate ancu in modu abbattutu adultu è indipindentale? Pudete discussà quale hè a ghjustizia è quale hè culpè, quale era u mutivu di u mutivu, è cumu era pussibule di evitarià quessa, fendu suli cù u zitellu. Sicuru chì u so figliolu hè attaccatu da parechji battese o unu, ma significativamente superior in forza, hè necessariu intervenisce. Interfere in un modu adulti: senza gridalli, cun tranquillamente, judiciously, ancu s'ellu hè un spessu micca faciule.

Cosa da fà chì a lotta hà iniziatu u mo figliolu?

A veces hè difficiule di stabilisce l'instigatore di una lotta. Ma spessu cume hè quellu chì si cumporteghja aggressivamente: pruibisce, braggi, sceglie ghjucà o impunite i scàdi. Sembe a ogni mamma chì u so zitellu ùn hè micca greedy (micca un liggeru, micca una badass it.p.), ma solu l'oghje qualcosa ùn hè micca in l'umore. Eccu avemu bisognu à fàtende, pigliate u zitellu fora di u locu di a lotta è pruvate spiegà cumu fà cumportu di a cumpagnia. Ùn abbianu micca u zitellu à tuttu, pruvate d'esse spiegatu per questu questu hè micca bonu.

Fighjà u to figliolu. Fà chì quellu chì raramente viaghja cù l'altri figlioli è ùn hè micca sapè cumu si cumportanu cun elli? Dopu spieciate (hè pussibule, cù l'aiutu di un conte didistru), chì nimu hà bisognu à ghjucà cù i pele. Sè e prossimenti sorge da zaigrushek, dopu, andendu à u sardbale, pigliate cun più di dolls, pruponenu u vostru figliolu per pruvà swap toys per un tempu. Pudete distractà da l'uggettu di dispramentu qualchi jocu: di scuntrarà è di ocultarni ghjucadore di prublemi.

Ekaterina Murashova, psicologu, scrittori: "Parlà à u vostru figliolu per motivazioni, à i sentimenti di l'altri populi (...). Dopu tuttu, ellu cummatti e eleva à l'altri figghi perchè perchè ùn capisce micca e so sentimenta è i desideri, vole, ma ellu ùn senti micca "drittu" per cumunicà cun elle ". (da u libru "U figliolu di i Cliffs è i zitelli di a Catastrupia").

A lotta cun i fratelli

Cu questu problema, avè travagliatu annantu à un periudu: una figliola di 5 anni di età è fugliale un figliolu d'un è un annu. Toigrushka ellu sceglie, imbullassi ... E micca sempre, sfurtunatamente, puderà stà staccate emoientale in situ. Aghju cumprendu cun capiscendu chì, in questu modu, a figlia ti prova à attirallu a me attiranda chì ella ùn hà micca abbastanza di u mo affettu, ma ... Intènditi d'accunsentà à unisce à i più ghjovani ùn sò micca sempre successore. Ma più spessu, dicu chì i più ghjovani avissiru esse difinnutu, duvete à dà, postu chì simpricamente ùn capinu micca u populu in l'assistenza, più megliu di evitari di lotta. Per fà questu, avemu bisognu di un tempu separatu per a figliola, per a cumunicazione è i ghjucassi solu cun ella solu, mancanza di presenza di u zitellu più chjucu. A questu tempu facemu noi diversi ghjocu di rolu, in u quale i cuncetti di "junior" è "senior", "protettenu" è "share" sò necessariamente presente.

Se un zitellu culpisci u mo figliolu

U più correctu hè di cuntattà i genitori di u zitellu, dicenu di ciò chì passa. Pudete ancu pruvà di parlà cù a persona stessu, ma parlà cum'è s'ellu era u so propiu figliolu.

Gordon Newfeld, psicologu, scrittori: "Ùn provete micca d'insignà à un zitellu una lettone in tempu d'una forza d'agressione. Ricurdativi, capiscile l'asimutemi, micca u prublema.

Certi psicologi cunsiglienu chì invitareghjenu i zitelli per vene cun un punizioni per a lotta (per suprattuttu, micca fìsicu, per esempiu, u rifiutu di dolce). Inversu, per fà affittu per un certu u tempu senza pele.

E più importantissima, più sensibilità, calmità è discrezione.