Malati infittivi per i zitelli: sarcellulu

Measles hè una maladie cungiunanti, chì generalmente infatti saranu infanzia. A maiò spessu, sarampieru résultat à a ripertazione completa, ma in certi cunfortuli cumplicati cumplicati. A vaccinazione puntuale di u zitellu proporciona una putenza effittiva. Measles hè una infezzjoni virali, i sintomi di quali includenu frebba è un rachisicu caractère. Finu finu à pocu tempu, l'incidenza di sarcellule era assai alta, ma avà hè abbandunatu significativamente. In fattu, a maiò i medichi ghjuchi in paese avanzatu ùn anu mai avutu sta malatia. In i prugrammi in u paese di sviluppu sò in i tempi inverno è di primavera. I malati infizziosi di i zitelli - sarcellule è altri infezioni virali sò assai periculosi.

Measles, rotò di trasmissione

Measles hè trasmessu cù zitellu di u fluidu chì hè liberatu da e venti respiratorii di una persona malatu per a tezza o starnitu. I Patogeni si entri à u corpu di una persona sana attraversu a mucosa da a bocca o di a cunghjunta di l'ochju. Ci hè un pruduttu, o iniziu, un periodu carricatu di simule simile à un friddu, a frebba, a tez e a conjuntivitis, è u piriu di l'aspettu di un rachjaru tipicu. U zitellu chì purga da sarcellule hè più cuntaggiu in u prughjettu produtti, prima ch'ellu sviluppa un sarru. Comu regula, i risparmoi risultati in rinforzzione sana.

Sintimentu di SORELLA

In quantu parechji malati virali, ùn hè micca un trattamentu specificu per u sarampù. L'attività communauta inclusa abbunna pumetta è piglià a paracetamol à temperatura più bassa. In u prucedimentu prodromale, u diagnosticu di u simpaticu hè difficiule. Invece, un medico pò suspettà qualcosa più severa chì un pienu friquenti si a frebba è sintomi di a malatia persistenu per un longu tempu. A conjunctivitis cumunita pò ancu suggerisce un sarcellulu. Un caratteristiche caratteristiche di u simbulu hè a prisenza di i spazii Koplik à a mucosa di a cavità orali. Questi chjucchi bianchi sò primi apparsu nantu à i pani di fronte à i molars di i mandibula più freti è analizate à tutte a mucosa di a cavità orali. I spots di Koplic pò esse detecati 24-48 ore prima di l'apparizione di la rash. Unu di i sintomi principali di u simbulu hè a presenza in u pelle di una maculatura maculopapula tipica (spots rochi cù una elevazione in u centru). In u princìpiu, a rash figura sottu à l'arechje è à longu a crescita di u crescenu di u pilu è di a spallezza in u corpu è i membri. I spotjosi individuali fusinu è crescenu in grandu, chì formanu focu di una ferita roccia. A rash dura una cinque Ghjorni. Allora i spotici scontri à guariscenze, avè un color marrone, dopu chì a capa superiore di a pelle exfoliate. A rash hè extintu cum'è manera ch'ella pareva: in u principiu sparisce in u capu, è dopu in u corpu è i membri.

Complicazioni di sarampelle

Comu regula, i risparmoi risultati in rinforzzione sana. In ogni casu, parechji zitelli sviluppate cumplicabbili chì ponu averebbi cunsequenze di corta e longa. Complicazioni di sarampù pò esse divisu in dui gruppi principali:

Trascendu senza a scunfitta di u sistema nervu

Complicazioni di stu gruppu sò generalmente un cursu faciule è previsible. Oghje hè una inflamazioni di l'otite medievale (otitis media), è cumplicazione cù l'articuli respiratori superiore, cum'è laryngitis. Pneumonia di bacterial secundaria pò esse sviluppatu: per regula, pò trattatu cù antibiotici. Eppo cumpetenzi cumpetenu l 'ulcerazione di corneali è l'hepatitis.

Complicazioni neurologica

Complicazioni neurologichi sò assuciati da a scunfitta di u sistema nervu. Chjucchii Febrile sò a forma più cumuni di accusazioni; sò sviluppati di parechji figlioli cun sarcellu in altu temperatura. Encephalitis (inflammazione di u cervellu) si sviluppa cumplicazione di u sàvulu in circa 1 in 5 000 zitelli. In solitu si trova una settimana dopu à l'iniziu di a malatia; mentre i zitelli lagnuen da un dolore di guai. Ancu in u sanchez, cum'è cù qualchì malfatta virali chì si trova cù a frebba, u malu di ruru si spese in spiegazione cù l'encefalite, hè accumpagnatu da una cuntinùzia è irritabilità.

Sìmbuli di l'encefalite sarpullile

I sardi cù l'encephalitis del sarmicu miranu malati, stanchi è sullofunii, ma dinò di vede parechji signali d'ansietà è eccitazione. Contra u sfondate di l'encefalite in i zitelli, u statu di a salute aghjunghje, i convulsions puderanu sviluppà. Graduatu u zitellu entra in cunoma. A Mortalità da l'encefalite sarpòlicu hè di 15%, chì significa chì ogni zene chimu chì mor dies. In u 25-40% di i zitelli sopravviventi, ci sò cumpetenze neurologica longu, chì inclusi l'epilepsia di perdizzione di u sognu di paralisi di limbale è i difficultà d'aprenu. A panrenfalite esclerosante subacute (PSPE) hè una complicazione rara cun un cursu prolongatu è dibilitante. Hè sceltu in 1 di 100 000 zitelli chì anu avutu u sanchez, ma ùn hà manifestatu propriu parechji sàie anni dopu à a malatia. U paciente prumova i sintomi neurologichi inusuales, cumprese movimenti discordanti di u corpu, è ancu parolle è i disordini di visione. Per parechje anni, a maladizioni si prugna è si prisenta una forma più severa. À tempu di tempu, a demenza è a paralisi spastice sviluppanu. U diagnosticamentu di SSPE hè spessu micca pussibule di mette prima, ma a malatia pò esse suspettata da manifestazioni clinichi. U diagnosticu hè cunfirmatu da a prisenza d'antichi d'ampiampone in u sangue è cerebrospinali fluidi, è ancu per cambiamenti chjarificà in i potenziu bioelectrici in u EEG. In i zitelli chì anu infruinzatu, u sàvule hè generalmente sviluppatu più forte è per un bellu pezzu: a so salute pesa più di u benessimu di i zitelli cun l'immunità normale, sò spessu desenvolupate cumulazioni è una morte di più alta, è a pneumonia di cellulare giant è una complicazione frequente. pò esse finale cun fatale risultatu. U trattamentu effettuosu di u malargiu ùn esiste micca, ancu a pneumonia di u calabresu pò esse trattatu cun una droga antivirale ribavirin in aerosol form.

Vaccination

Reducing l'incidenza di u malargiu hè assuciatu cù l'intruduzioni di vacca efficace à sàvice in l'anni 60 di l'ùltimu seculu (in l'URSS, a vaccinazione massima di u simpaticu hè principiatu in u 1968). Prima di a vaccinazione, l'incidenza di vurpi varià da 600 à 2000 casi per 100 000 parsone in i tempi diffirenti. À u principiu di l'anni 2000, stu indicatore in Russia era digià menu di 1 persona per 100 mila, è à u 2010 l'ubbittivu era di reducià à a cero.